O lună i-a dat termen Traian Băsescu lui Emil Boc să deseneze noua împărţire administrativ-teritorială a României. Între 8 sau 16 megajudeţe şi păstrarea actualei structuri, părerile politicienilor, ale specialiştilor, ale şefilor actualelor judeţe sunt extrem de împărţite.
În ciuda diverselor formulări (regiuni, vievodate etc.), fără modificarea Constituţiei numele structurii administrativ-teritoriale de judeţ nu poate fi înlocuit cu altul. Prin urmare, proiectul de lege cu care va veni guvernul poate propune doar redimensionarea judeţelor. Şeful PDL Cluj, deputatul Daniel Buda, spune că decizia politică a reorganizării ţării e una curajoasă. "Acest proiect a fost adus în discuţie de toţi cei care s-au perindat pe la guvernare, dar nimeni n-a avut capacitatea politică de a-l impune. Acest proiect este impus de necesitatea gestionării mai bune a resurselor, în special a resurselor financiare europene. Doar România şi Bulgaria mai au o structură atât de fărâmiţată, care pune mari piedici absorbţiei fondurilor europene", a explicat Buda.
El recunoaşte că varianta luată în calcul în "laboratoarele guvernului" este cea cu opt judeţe pe structura actualelor euro-regiuni. Preşedinte al Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Buda recunoaşte că o asemenea lege va antrena, în avalanşă, modificarea altor numeroase legi. "Nu sunt depozitarul adevărului absolut, nu ştiu câte legi vor trebui modificate, dar vor fi modificate atâtea cât va fi nevoie, pentru că vorbim de cea mai serioasă reformă a statului după cea din 1990, mai serioasă chiar decât reforma constituţională", a afirmat Buda. El spune că mărirea dimensiunilor judeţelor nu va însemna punerea cetăţenilor pe drumuri. "Relaţiile cetăţeanului cu actualele consilii judeţene (CJ), care se vor desfiinţa, va fi transferată la nivelul primăriilor, iar acolo unde nu se poate acest lucru, vor rămâne filiale ale instituţiilor respective", a spus Buda.
Preşedintele PSD Cluj, consilierul local Remus Lăpuşan, este precaut. "Reîmpărţirea teritorială a ţării e un proces foarte important, dar acesta trebuie gândit exclusiv din punct de vedere economic şi social, şi nu politic sau etnic. Trebuie văzute priorităţile la nivelul UE, trebuie văzut dacă ne ajută această reorganizare. Cu siguranţă, discuţiile vor fi multe, vor exista tensiuni. Să nu cumva să ajungem ca în urma acestei reorganizări, în loc să scadă, să crească birocraţia", a comentat Lăpuşan.
Fost membru al Comisiei de administraţie a Camerei Deputaţilor în legislatura trecută, deputatul PNL Horea Uioreanu se declară susţinător al redesenării judeţelor. "Eu am avut un proiect în mandatul trecut, de transformare a celor opt euro-regiuni în judeţe, dar nu-l acuz pe Băsescu de plagiat. Prin urmare, sunt de acord cu reorganizarea administrativ-teritorială, dar nu făcută pe picior. Sunt necesare dezbateri publice, cu specialişti, dezbateri parlamentare, trebuie să ajungem la un consens politic. Procesul este absolut necesar, pentru că, aşa cum motivam şi atunci, prin dispariţia birocraţiei CJ se vor face economii substanţiale", a spus Uioreanu. Amintim că el a fost nominalizat drept candidat PNL la preşedinţia CJ Cluj pentru alegerile din 2012.
În schimb, contracandidatul său pentru nominalizarea la aceeaşi candidatură din partea USL, deputatul PSD Cornel Itu, apreciază că desfiinţarea actualelor judeţe ar crea doar probleme. "Probabil că s-ar face economii, dar se vor centraliza extrem de mult resursele spre zonele majore ale viitoarelor structuri, iar zonele limitrofe vor rămâne uitate de lume. Pe de altă parte, un asemenea proces ar impune schimbarea foarte multor documente, a actelor de identitate. Nu există un studiu de impact asupra persoanelor fizice", a afirmat Itu. El susţine că această reorganizare este inutilă inclusiv din punctul de vedere al absorbţiei fondurilor europene.
Preşedintele UDMR Cluj, deputatul Mate Andras Levente, spune că Uniunea nu va vota proiectul pe care îl va propune guvernul. "Mai întâi vreau să fac o diferenţiere. Ceea ce propunem noi în proiectul nostru de lege (cel cu 16 regiuni - n. red.) este o reorganizare a regiunilor de dezvoltare, regiuni statistice pentru UE. Acum se încearcă reorganizarea judeţelor, cu care noi nu suntem de acord. N-am văzut nici un text de lege în acest sens, n-a existat nici o discuţie în coaliţie, a fost o decizie luată la Cotroceni, fără ca UDMR să fie întrebată. Prin urmare, nu vom vota aşa ceva", a anunţat Mate. În replică, Buda spune că nu există nici o decizie. "Nu există o decizie care să ducă la un text de lege imediat. A fost o decizie luată la nivelul partidului, care a mandatat BPN-ul să discute cu partenerii de coaliţie şi, dacă vom ajunge la un acord, abia atunci, eventual, să elaborăm un text de lege", a explicat Buda.
Membru al Comisiei juridice a Camerei inferioare, Mate susţine că extrem de multe acte normative vor trebui modificate odată cu reorganizarea administrativ-teritorială. "Statutul aleşilor locali, legea administraţiei publice locale, legile alegerilor locale şi parlamentare, legea finanţelor publice locale, legea domeniului public şi privat, legea bugetului de stat, toată legislaţia Ministerului Administraţiei şi Internelor, toate hotărârile de guvern privind organizarea ministerelor, referitor la deconcentrate. Astea sunt legile care îmi vin în minte aşa, la repezeală, dar vor fi foarte multe şi extrem de importante", a precizat Mate.
Vicepreşedinte al Comisiei de administraţie a Camerei Deputaţilor, deputatul independent Vasile Soporan militează pentru creionarea noilor judeţe pe criterii strict economice. "Considerentele economice ar trebui să primeze, să funcţioneze comparativ cu euro-regiunile din Europa în privinţa atragerii fondurilor europene. Personal, cred că cea mai bună structură ar fi cea a actualelor regiuni de dezvoltare. De aici ar trebui pornit şi să se facă o evaluare pe criterii statistice, a indicatorilor de dezvoltare durabilă, a proiectelor de infrastructură corelate cu programele europene", a spus Soporan.
Preşedinţii actualelor CJ, care ar putea rămâne fără "job-uri", au păreri împărţite. Şeful judeţului Cluj, democrat-liberalul Alin Tişe, susţine proiectul. "Eu am promovat un asemenea proiect în 2005, când eram prefect, şi nu pot decât să mă bucur că subiectul revine după şase ani. Discuţiile însă trebuie purtate dincolo de persoane sau funcţii. Indiferent cum, cred că România trebuie reorganizată. Nu poţi administra cu structuri aşa divizate şi să ai coerenţă. Susţin fără rezerve acest proiect, nu contează cum împărţim, principiile sunt importante: autonomie administrativă, financiară şi decizională, nu autonomie teritorială pe criterii etnice. În rest, dacă clujenii vor considera că au nevoie de mine, voi găsi un loc unde să candidez", a comentat Tişe.
În schimb, preşedintele CJ Bihor, liberalul Radu Ţârle, are o altă părere. "O asemenea măsură ar putea complica şi mai mult funcţionarea autorităţilor locale şi deservirea populaţiei, pentru că ar duce administraţia şi mai departe de cetăţean. Pe de altă parte, dacă facem opt regiuni, dar decizia se ia tot la Bucureşti, n-am făcut nimic. În Elveţia au cantoane şi toate deciziile se iau la nivel de canton, guvernul se ocupă doar de autostrăzi şi de armată. Toate taxele rămân la ei, guvernul ia doar 2%. Dacă se face ca în Elveţia, sunt de acord. Altfel nu", a comentat Ţârle.
Fost secretar în Ministerul Administraţiei şi Internelor, liberalul Liviu Radu are mari rezerve. "O asemenea lege elaborată într-o lună, în condiţiile în care, din informaţiile mele, la minister nu există ceva consistent în lucru, e ciudat şi pare făcut cam pe picior. Există lucruri care trebuie măsurate, dacă nu desenezi corect, cu distribuţie echitabilă a resurselor, în special umane, ajungi la decalaje ca între nordul bogat şi sudul sărac al Italiei, cu «pungi de sărăcie» gen nordul Moldovei sau HarCov. Vor apărea probleme politice, «meciuri» între elitele politice, tensiuni, administraţia se va îndepărta de cetăţean. În orice caz, economiile, în primă fază, n-ar fi spectaculoase, iar aia cu mai buna accesare a fondurilor europene e o poveste, există diverse modele de accesare. Categoric, trebuie şi poate fi îmbunătăţită absorbţia fondurilor, dar regionalizarea nu e o soluţie sine qua non, nu e o soluţie miraculoasă", a declarat Radu. El spune că, dacă ar trebui, ar opta pentru regiuni cu autonomie restrânsă, de tipul celor din ţările nordice.
Sociologul Vasile Dâncu se declară adeptul revenirii la structura interbelică. "Ideea mea este ca să se reînfiinţeze micro-regiunile din perioada interbelică, care au deja identitate: Ţara Năsăudului, Ţara Făgăraşului, Ţara Muscelului, Ţara Lăpuşului şi aşa mai departe. Acum nu toate mai corespund din punct de vedere economic, pentru că au fost omorâte de comunişti. Unele au populaţie destulă, altele ar putea fi cuplate. Judeţele au produs baroni locali. Acum vom avea probabil baroni mai mari, conţi şi lorzi", a explicat Dâncu.
Cum se negocia aseară în Coaliţie
Conform ultimelor discuţii din coaliţia guvernamentală, acestea ar putea fi regiunile din Transilvania şi Banat: Cluj - Bistriţa-Năsăud - Maramureş, Alba - Sibiu - Hunedoara, Braşov - Covasna - Harghita - Mureş (UDMR nu a acceptat cooptarea BV în această regiune), Bihor - Sălaj - Satu Mare (adică o refacere scurtă a vechiului "Partium") şi Timiş - Caraş-Severin - Arad (din cauza rivalităţii istorice dintre Timiş şi Arad, se discută despre lipirea Aradului la Bihor - Satu Mare şi a Sălajului la Cluj - Bistriţa-Năsăud - Maramureş).
Csutak Istvan spune că totul e doar "management al puterii"
Cel care a desenat harta UDMR cu 16 regiuni, Csutak Istvan, nu crede în proiectul guvernului. "Ce vor ei n-ar nimic a face cu politicile de dezvoltare ale UE, iar argumentaţia cu mai buna atragere a fondurilor e firavă. E o problemă de management al puterii, cum să ne perpetuăm puterea şi după alegeri. Cu siguranţă, vor mătura judeţele aflate sub «jugul» opoziţiei. Pe de altă parte, e
o capcană să vorbeşti de 8-16-20 de judeţe. La proiectul nostru n-a contat numărul, ci echilibrul regiunilor. Oricum, decizia politică e luată şi va urma spectacolul de fum pentru că urmează disponibilizări la interne, reorganizări în sănătate, că ăştia sunt duşmanii de clasă. Chiar şi în 1968, la ultima reorganizare, discuţiile în PCR au durat mai mult de o lună, deşi şi atunci era o unitate de monolit în jurul atragerii de fonduri", a declarat Csutak.
Variantele de lucru
În acest moment sunt vehiculate două posibile scenarii, ambele implicând dizolvarea actualelor judeţe. Cel mai simplist prevede transformarea actualelor regiuni de dezvoltare în judeţe, situaţie în care noi, clujenii, am deveni colegi de judeţ cu actualii locuitori ai judeţelor Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare, Sălaj şi Bihor. O altă variantă ar fi copierea proiectului UDMR, care conţine 16 "judeţe", caz în care Clujul ar face "echipă" doar cu Bistriţa-Năsăud şi Maramureş. Interesant este că în ambele ipoteze "marea unire" va crea o problemă PDL-ului, care ar trebui să decidă care dintre cei trei actuali preşedinţi de consilii judeţene aflaţi în funcţie: Alin Tişe - CJ, Mircea Man - MM şi Liviu Rusu - BN, va fi candidatul pentru conducerea mega-judeţului.
Ioan Rus: "Dacă avea patru judeţe, Tişe termina pista mâine"
Fostul ministru al Administraţiei şi Internelor, Ioan Rus, este adeptul a 15 viitoare judeţe. "Actualele regiuni de dezvoltare sunt pur formale, făcute după ureche. Când desenezi astfel de regiuni, trebuie să aibă o anumită populaţie, suprafaţă, un raport populaţie - suprafaţă agricolă - producţie industrială, ca să aibă rentabilitate economică. În general, trebuie să aibă 1,5-2 milioane de locuitori. Când le-am făcut eu, după aceste criterii, mi-au ieşit cam 15 regiuni. Procesul acesta îl faci în paralel cu transferul competenţelor către primării, ca să nu pui oamenii pe drumuri. Dar la regiuni mai mari ai o singură prefectură, nu patru, resursele sunt cumulate. Dacă avea patru judeţe, Tişe termina pista mâine. Grav e că în Polonia s-a lăsat cu bătăi de stradă. Grav e că Timişoara nu vrea în subordinea Aradului. Gravă e prostia românului, în care suntem profesionişti", a comentat Rus.
