Regionalizarea României în varianta USL

Asemănătoare la prima vedere, proiectul PDL şi cel al opoziţiei sunt fundamental diferite. Dacă varianta pornită de la Cotroceni prevede o simplă dizolvare a actualelor judeţe în super-judeţe, varianta USL păstrează judeţele, introduce un nou palier, al structurilor administrative regionale, şi mută decizia privind dezvoltarea regională, împreună cu fondurile aferente, în teritoriu.

Dacă desenul viitoarelor structuri administrative păstrează conturul actualelor regiuni de dezvoltare, la fel ca proiectul PDL, scenariul USL nu desfiinţează actualele judeţe, ci le coagulează în regiuni, ceea ce, spre deosebire de proiectul "portocaliu", impune modificarea Constituţiei. Singurele structuri administrative care urmează a fi reduse de la 41 la 8 vor fi prefecturile, care însă îşi vor putea păstra puncte de lucru în judeţe. Executivul noilor structuri va fi Consiliul Regional (CR), condus de un preşedinte cu rol de "premier" regional, care va fi ales direct de cetăţenii regiunii. Senatul ar urma să devină o "cameră a reprezentanţilor locali", cu trei domenii de competenţă: dezvoltare regională, politică externă şi fonduri europene. După modelul Consiliului Economic şi Social (CES), vor fi înfiinţate CES-uri regionale, cu rol consultativ pe lângă CR. Tot spre deosebire de proiectul PDL, în varianta opoziţiei regiunile nu vor avea capitale.

Dar marea inovaţie a proiectului USL este aplicarea mult mai accentuată a principiului subsidiarităţii printr-o veritabilă autonomie financiară şi decizională a regiunilor. Proiectul opoziţiei i-ar lua Elenei Udrea principalul "sac cu bani" şi ar lăsa-o să gestioneze doar turismul. Concret, Ministerul Dezvoltării Regionale ar urma să dispară, toate deciziile privind proiectele de investiţii regionale, cu sau fără fonduri europene, împreună cu resursele financiare aferente, urmând să aparţină CR. Guvernul central va mai gestiona doar proiectele naţionale. De altfel, guvernul ar urma să mai beneficieze de doar 30% din taxele şi impozitele colectate, 50% rămânând la dispoziţia CR, 20% mergând la judeţe.

Tot spre deosebire de soluţia PDL care se vrea aplicată imediat, printr-un proiect de lege adoptat eventual printr-o nouă angajare de răspundere, USL propune reorganizarea teritoriului în trei etape care ar acoperi integral următoarea legislatură. Prima etapă, care ar urma să se desfăşoare în intervalul 2012-2013, presupune dezvoltarea ministerului menţionat, trecerea de atribuţii şi competenţe de la guvern la judeţe şi revizuirea Constituţiei pentru introducerea regiunii ca nouă structură administrativ-teritorială. În 2014 ar urma să fie înfiinţate CR provizorii, cu preşedinţi aleşi indirect, de către toţi aleşii locali din regiune, în paralel cu alegerile europarlamentare, în vreme ce de la nivel central se vor desemna membri delegaţi în subordinea preşedintelui CR, cu atribuţii pe domenii de interes. În fine, în 2016, odată cu alegerile locale, cetăţenii îşi vor alege direct noile structuri regionale şi se vor înfiinţa Curţi de Apel regionale.

În opinia preşedintelui PSD Cluj, Remus Lăpuşan, unul dintre avantajele proiectului USL este punerea sa în practică în mod etapizat. "E un proiect pe care vrem să-l punem în dezbatere cu specialiştii, eventual să facem studii de fezabilitate, va fi un proces care se va desfăşura aşezat, pas cu pas. În plus, vom face adevărata descentralizare, pentru că banii nu se vor mai împărţi de la Bucureşti", a spus Lăpuşan. El susţine păstrarea judeţelor la actualele dimensiuni. "În Europa, doar două state au renunţat la împărţirea în judeţe: Luxemburg şi Malta. La noi, judeţe erau şi pe vremea lui Cuza, altfel desenate, dar de dimensiuni similare", a spus Lăpuşan. El a răspuns şi reproşului adus de premierul Emil Boc, potrivit căruia, creând o nouă structură intermediară, fără a desfiinţa judeţele, proiectul USL ar creşte birocraţia. "Se vor desfiinţa prefecturile, vor rămâne doar opt, prin urmare, birocraţia va scădea", a afirmat Lăpuşan.

În schimb, vicepreşedintele PNL Cluj, deputatul Horea Uioreanu, consideră că diferenţa dintre cele două proiecte este de obiectiv. "Proiectul USL nu e făcut pe picior şi n-are interese electorale, nu e un proiect prin care Băsescu încearcă să-şi salveze pielea. Băsescu încearcă o nouă şmecherie în stil propriu, dâmboviţean. El a făcut un proiect pentru el, noi l-am făcut pentru toţi românii. Dacă Băsescu ar vrea cu adevărat să facă această reorganizare pentru binele românilor, ar face referendum", a comentat Uioreanu. El a comentat în stilul său caracteristic şi acuzaţiile premierului privind creşterea birocraţiei pe care ar genera-o proiectul USL. "Nu răspund slugilor (lui Băsescu - n. red.). Slugilor să le răspundă slugile", a spus Uioreanu.
Preşedintele PDL Cluj, deputatul Daniel Buda, are o caracterizare concisă a proiectului USL. "Sunt măsuri socialiste, care păstrează acest stat greoi, dacă nu cumva îl vor face şi mai greoi", a spus Buda. El a subliniat că şi PDL a luptat "din toate puterile" pentru ca banii să rămână acolo unde sunt produşi, dar, deocamdată, nevoile statului nu permit acest lucru la nivelul dorit.

Nici şeful judeţului, Alin Tişe, nu îmbrăţişează soluţia USL. "Apreciez că şi colegii din USL agreează varianta Regiunii de N-V cu cele şase judeţe, dar introducerea unei verigi intermediare, suprapunând încă o unitate administrativă, complică şi birocratizează şi mai mult procedurile. Cred că e mult mai bine ca primăriile să primească toate competenţele deconcentratelor, iar viitoarele judeţe să se ocupe exclusiv cu dezvoltarea infrastructurii regionale", a comentat Tişe. El contestă şi întârzierea reorganizării teritoriale. "Consider că în 2012 ar trebui să avem alegeri pe noua formulă, altfel am avea amânarea amânării unei măsuri care ar ajuta foarte mult la aducerea de bani europeni", a spus Tişe. El nu este de acord nici cu fixarea unor procente fixe de contribuţie la bugetul de stat. "Principiul solidarităţii impune procente diferite, pentru că regiunile sunt diferite ca dezvoltare şi s-ar putea ca unora să nu le ajungă 70% din fonduri. Contribuţiile la buget sau păstrarea fondurilor în procente egale pentru toată lumea ar adânci actualele decalaje între regiuni", a apreciat Tişe.

Liderul UDMR Cluj, deputatul Mate Andras Levente, s-a declarat, în schimb, un susţinător al proiectului opoziţiei. "În mare, e şi ideea mea personală, sunt de acord cu această formă a regiunilor. Ar mai rămâne de discutat doar conturul acestor regiuni. În rest, susţin din toate puterile acest proiect, este exact ce spuneam eu, pe sistemul landurilor germane, iar a da doar 30% statului ar fi ideal, pentru că banii s-ar reîntoarce acolo unde sunt produşi, pentru a fi reinvestiţi", a declarat Mate.

PDL reorganizează România după Wikipedia

Atribuirea numelui Crişana posibilului viitor mega-judeţ de N-V, fără vreo legătură geografică sau măcar istorică cu majoritatea teritoriului, a provocat numeroase nemulţumiri, dar şi reacţii de surprindere faţă de ideea PDL. În tentativa de a identifica sursa de inspiraţie folosită de "specialiştii portocalii" în atribuirea unei denumiri care nu a definit vreodată, oficial, o regiune a României, o simplă căutare pe Google duce la o singură referinţă: Wikipedia. "Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest cuprinde zona istorică şi zonele adiacente acesteia" este singura legătură între Crişana şi Regiunea N-V existentă pe internet. Aceasta este formulată, însă, fără vreo legătură cu realitatea geografică, Regiunea de N-V acoperind doar în mică parte aşa-numita regiune Crişana.