Se înmulţesc peţitorii voturilor maghiarilor

2012 ar putea fi primul an în care etnicii maghiari ar avea de ales între trei formaţiuni care vor să-i reprezinte. O fragmentare a voturilor ar putea lăsa însă comunitatea maghiară fără reprezentare parlamentară. Reprezentanţii UDMR apreciază că celelalte două formaţiuni nu reprezintă nici un pericol.

Respins de la înregistrare într-o primă fază, Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT) nu dezarmează. "Nu am primit oficial motivarea respingerii. Am citit-o şi noi în presă, iar ăsta e un alt mare semn de întrebare: cum de a ajuns în presă înainte să ne fie comunicată oficial de către tribunal? Dacă e adevărat ce a apărut în presă înseamnă că instanţa a fost sau superficială, sau neatentă. Ne-au respins pentru un singur motiv, pentru o frază scoasă din context, din care ei au dedus că noi n-am apăra interesul naţional, ci doar interesul unei comunităţi. În opinia domniilor lor, probabil că aperi interesul naţional doar dacă eşti român. Interesul unei comunităţi nu este parte a interesului naţional? După ce vom primi oficial motivaţia instanţei vom face imediat recurs şi, cum legea partidelor politice impune procedură de urgenţă în asemenea cazuri, sperăm ca în prima decadă a lunii august să avem prima şi ultima înfăţişare. Dacă instanţa de apel va citi atent programul nostru politic, nu are cum să nu ne dea o sentinţă favorabilă", a spus preşedintele PPMT, Toro Tibor.

El spune că membrii comunităţii maghiare au potenţialul electoral necesar trimiterii a două formaţiuni politice în parlament. "În 20 de ani, comunitatea maghiară a ajuns să dea UDMR-ului de la un milion de voturi în anii '90 la 400.000 în 2008. Această scădere nu se poate pune pe seama scăderii demografice sau a migraţiei, ci se datorează faptului că o mare parte dintre maghiari nu se mai regăsesc în politicile UDMR sau PCM şi asta este ţinta noastră: să mobilizăm comunitatea de maghiari care a ajuns să fie neinteresată de politică şi oricine doreşte reimplicarea tuturor maghiarilor în politică e partenerul nostru, chiar şi UDMR sau PCM", a afirmat Toro. Totuşi, el recunoaşte că va fi necesară o colaborare cu celelalte două formaţiuni. "Suntem condamnaţi la colaborare, inclusiv la alegerile locale, în zonele în care etnicii maghiari sunt mai puţini, pentru a nu periclita reprezentarea acestora în consiliile locale sau judeţene. Pentru alegerile parlamentare, ca şi pentru cele locale, există o mulţime de variante de colaborare şi deja am iniţiat discuţii cu celelalte două formaţiuni în acest sens", a spus Toro.

Preşedintele Partidului Civic Maghiar (PCM) Cluj, fostul jurnalist Csep Sandor, ia apărarea partidului lui Tökes. "Nu merită acest partid să fie blocat de autorităţile române", a spus Csep. El este convins că cele trei formaţiuni vor ajunge la o soluţie pentru a evita fragmentarea voturilor electoratului maghiar. "E musai să ajungem la o înţelegere pentru o soluţie temporară. Fiecare îşi dă seama că e obligatoriu să găsim o astfel de soluţie acolo unde sunt maghiari puţini şi la parlamentare. Eventual va fi o înţelegere ca unii să nu participe, dar să aibă candidaţi pe listele celorlalţi, că nici alianţă nu putem face, că ne creşte pragul electoral. Personal, am relaţii foarte bune cu UDMR-ul, chiar am fost membru fondator, dar, când să devin şi formal membru, a apărut legea aceea care interzicea jurnaliştilor să facă politică, aşa că am renunţat şi acum am ajuns în opoziţie cu ei. În 2008 n-am avut o asemenea înţelegere, pentru că n-a existat o asemenea iniţiativă din nici o parte", a spus Csep. El mizează pe relaţia specială cu noul preşedinte al UDMR, Kelemen Hunor. "Eu l-am «inventat» pe domnul Hunor. L-am angajat redactor-şef adjunct încă de când era student la Medicină Veterinară şi avem, în continuare, o relaţie foarte bună", a explicat Csep.

În schimb, liderul UDMR Cluj, deputatul Mate Andras Levente, consideră că Uniunea n-are nevoie de înţelegeri cu celelalte două formaţiuni şi nu vede nici un pericol în posibila intrare în competiţie a noului partid al lui Tökes. "Domnul Tökes nu mai reprezintă o locomotivă pentru maghiarii din Transilvania şi nici măcar nu e membru în noul partid, doar fondator, cum a fost şi la PCM. N-a reuşit cu PCM şi mai încearcă o dată. În partidul ăla sunt foşti UDMR-işti care n-au câştigat alegerile interne din UDMR", a comentat Mate.

Horvath Istvan: "E nevoie de un acord înainte de locale"

În opinia preşedintelui Institutului pentru Studiul Problemelor Minorităţilor Naţionale (ISPMN), sociologul Horvath Istvan, pericolul fărâmiţării voturilor electoratului maghiar, cu riscul pierderii reprezentării parlamentare există. "Acest risc există. Categoric, Tökes are altă capacitate de mobilizare a electoratului decât Szasz Jeno (preşedintele PCM - n. red.), dar abia alegerile locale vor arăta importanţa reală a celor două partide mai nou apărute. Oricum, va fi nevoie de un acord înainte de alegerile locale între cele trei formaţiuni, o formulă de evaluare a rezultatelor de la locale, din care să rezulte soluţia cea mai bună pentru parlamentare. Dacă nu va exista o asemenea formulă agreată de toate formaţiunile, înaintea localelor, atunci e posibil să nu ajungă la un acord nici după şi atunci ar fi o mare încercare pentru UDMR. Ei au mai trecut un astfel de test, cu PCM-ul, când, deşi nu au ajuns la un consens cu aceştia, şi-au conservat reprezentarea în parlament", a comentat Horvath. Totuşi, el nu exclude şi o altă evoluţie a lucrurilor. "Politica locală s-a personalizat foarte mult. Şi eroziunea politicienilor e mult mai importantă la nivel local şi e posibil ca oamenii să prefere alte figuri în locul actualilor primari UDMR. În schimb, la generale interesul electoratului nu e atât de mare ca la locale şi e posibil să funcţioneze un alt scenariu: oamenii să arate că n-au avut ceva cu UDMR-ul, ci cu unii dintre oamenii lor, la locale, şi la parlament să voteze, din obişnuinţă, cu UDMR", a apreciat Horvath.