Băsescu prezice falimentul companiilor de stat

Băsescu prezice falimentul companiilor de stat
Preşedintele României a anunţat ieri, în premieră, posibilitatea de a lăsa regiile şi companiile de stat cu datorii să intre în faliment.

Prezent într-o emisiune la postul public de radio, preşedintele Traian Băsescu a demolat proiectul guvernului de reînfiinţare a economatelor, acuzându-i de populism şi minciună pe cei care fac promisiuni pensionarilor. Cu aceeaşi ocazie, şeful statului a avansat, în premieră, scenariul falimentării companiilor de stat cu arierate.

"Nu vedeţi declaraţiile politicienilor? Care deschid economate, care spun că s-a creat spaţiu fiscal de 2 miliarde, dar nu spun că avem deficit de 14 miliarde la fondul de pensii. Aceşti politicieni mint", a afirmat preşedintele. El a susţinut că proiectul economatelor este unul populist şi că acestea n-ar rezista în economia de piaţă. "Cum pot fi satisfăcuţi 6 milioane de pensionari? Cui îi dai şi cui nu? Câte magazine trebuie să deschizi şi câţi furnizori trebuie să ai?", a spus Băsescu. Vorbind despre proiectul introducerii managementului privat la companiile de stat, Băsescu a mers mai departe şi a vorbit chiar de intrarea în faliment a unora dintre ele. "Va rămâne o amintire faptul că guvernul scoate din dificultate orice companie. (...) Furnizorii care nu şi-au încasat banii vor cere falimentul regiilor şi vor fi lăsate să intre în faliment (...) Guvernul nu are posibilitatea să plătească datoriile şi va trebui creată posibilitatea ca firmele să vină la masa credală şi, din vânzarea activelor de stat, să-şi plătească datoriile. (...) Anul acesta împrumutăm 6 miliarde de euro, vreţi să ne apucăm să plătim şi datoriile companiilor de stat? Nu. Vor intra în faliment", a anunţat preşedintele. El a spus că vor exista şi excepţii. "Nu trebuie să ne gândim la o companie cum e Calea Ferată, care are pierderi în toată Europa", a apreciat şeful statului.

Liderul PDL Cluj, deputatul Daniel Buda, susţine că proiectul economatelor este în stadiu de evaluare. "S-a pornit o discuţie în coaliţie şi proiectul economatelor a fost introdus într-o evaluare. Premierul a spus că o decizie va fi luată abia după evaluarea din punct de vedere economic, social, financiar. Oricum, decizia va aparţine guvernului. Eu nu mă grăbesc, ca alţi politicieni, să spun că economatele sunt născute moarte, chiar dacă ideea a venit dintr-o zonă de stânga a coaliţiei. Aştept rezultatul evaluărilor, dar existenţa acestui tip de magazine e dificilă într-o economie de piaţă", a comentat Buda. El nu crede că Băsescu ar fi lovit Guvernul Boc sub centură. "Că Traian Băsescu se opune acestui proiect, nu e o palmă dată guvernului, mai ales că nu e prima oară când emite opinii contrare guvernului, dreptul la libera exprimare e garantat de Constituţie şi numai din astfel de dezbateri răsar soluţiile optime", a apreciat Buda. El se declară un susţinător al falimentării companiilor de stat cu datorii. "E o întrebare pe care şi eu mi-am pus-o de multe ori: de ce companiile de stat incapabile să-şi plătească datoriile nu sunt lăsate să falimenteze? În fond, toţi trebuie să fie egali în faţa legii. Companiile care pot face faţă să meargă mai departe, iar celelalte să le privatizăm, nu să tot resuscităm un mort care, nu numai că e mort de trei zile, dar deja începe să miroasă urât", a spus Buda.

În schimb, preşedintele PSD Cluj, Remus Lăpuşan, susţine proiectul economatelor. "Nu ştiu dacă e cazul, în aceste vremuri, să ne războim în economate. Eu cred în acest sistem, care ar ajuta persoanele defavorizate. În plus, sunt foarte multe firme care n-au acces în hipermarketuri, dar ar putea intra, cu produsele lor, în acest tip de magazine. Cred că e o soluţie foarte corectă, care însă poate fi pusă în practică doar de oameni foarte corecţi. Dar în Guvernul Boc nu există aşa ceva, deci s-ar putea ca preşedintele să aibă dreptate, iar economatele să nu fie viabile în administrarea actualilor guvernanţi", a comentat Lăpuşan. El se opune şi falimentării companiilor de stat. "Din ce am văzut, ca date statistice, companiile şi regiile de stat au datorii foarte mari la bugetul de stat. În relaţia cu furnizorii privaţi, pot fi renegociate contractele pentru reglementarea datoriilor. În privinţa arieratelor la bugetul de stat, există mai multe variante: reeşalonarea datoriilor, transformarea lor în acţiuni etc. N-ar fi un semnal foarte bun ca o firmă de stat să intre în aliment; o restructurezi, o închizi, dar nu o duci în faliment", a spus Lăpuşan.

În opinia şefului liberalilor clujeni, senatorul Marius Nicoară, preşedintele lansează din nou "petarde". "Ambele declaraţii sunt lansate doar ca să ne facă să le dezbatem, să le sucim pe toate părţile şi în final să nu se facă nimic, în loc să discutăm de problemele reale ale României: recesiunea, sărăcia, scumpirile. Băsescu aruncă din nou praf în ochi", a apreciat Nicoară.

Preşedintele UDMR Cluj, deputatul Mate Andras Levente apără economatele, dar condiţionat. "Au funcţionat şi în timpul lui Năstase. Depinde cum vor gestiona această afacere administraţiile locale. Dacă, într-adevăr, cei aflaţi în nevoie vor putea cumpăra produse de strictă necesitate mai ieftin, e în regulă, dar, dacă vei cumpăra ieftin ca să revinzi apoi mai scump, nu mai e OK", a comentat Mate. În schimb, susţine falimentarea companiilor de stat cu datorii. "Într-adevăr, dacă ajunge în faliment din cauza managementului defectuos, trebuie lăsată să falimenteze, mai ales că datoriile acestor companii apar cu minus în bugetul consolidat", a spus Mate.

Andrei Rădulescu: "Falimentul companiilor de stat, semnal bun pentru economie"

În opinia analistului Target Capital, Andrei Rădulescu, declararea falimentului firmelor de stat cu datorii ar fi un lucru sănătos pentru economie. "Categoric ar avea un impact pozitiv. Dacă o asemenea companie ar intra în faliment, ar intra, automat, în procedură de restructurare, la care ar participa şi sectorul privat. Ar fi o privatizare forţată. O asemenea reorganizare ar debloca resursele blocate acum în sistem. Ar fi un semnal foarte bun pentru relansarea economiei. Fie lichidare, fie trecere în sfera privată (ceea ce le-ar face mult mai rentabile), fie trecerea la management privat - oricare soluţie e bună, ideea e să se deblocheze resursele", a afirmat Rădulescu.

 

 

Comenteaza