Cum a crescut preţul “centurii de diamant”

Răspunzând unei interpelări a deputatului independent Mircia Giurgiu, ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, a recunoscut că primul preţ al centurii a fost de 99 de milioane de euro, ulterior lucrarea fiind adjudecată cu un preţ de 68 de milioane de euro. După trei ani, guvernul a acceptat ridicarea preţului la peste 155 de milioane de euro. Şi centura încă nu e gata.

99.601.429 de euro a fost valoarea iniţială a centurii, stabilită prin Hotărârea de Guvern (HG) nr. 506/19.04.2006. La scurt timp, lucrarea a fost câştigată la licitaţie pentru un preţ de aproximativ 68 de milioane de euro. După trei ani, HG nr. 733/24.06.2009 urca preţul centurii (valabil şi astăzi) la 658.282.350 de lei, adică peste 155 de milioane de euro, ceea ce înseamnă o creştere cu 56,3% faţă de valoarea iniţială a centurii şi cu 128% faţă de suma pentru care câştigătorii licitaţiei s-au angajat să execute lucrarea. Centura nefiind terminată, există toate şansele ca preţul să mai crească. Surprinzător este că Centura de Est a fost asigurată pentru doar 90.883.914 euro.

Preşedinte al Consiliului Judeţean la acea vreme, actualul senator Marius Nicoară a propus un alt traseu pentru acea centură, care, spune el, ar fi dus la un proiect mai ieftin şi mai uşor de executat. Dar cum Ministerul Transporturilor aparţinea PDL, a fost adoptat actualul traseu, cunoscut drept "varianta Boc", care a urcat preţul la cote demne de o autostradă din cauza zonelor cu instabilităţi ale terenului. "Preţul a tot crescut şi încă nu e gata, deci va mai creşte. E proiectul lui Boc şi e unul din elementele care demonstrează tehnica PDL-ului de a face lucrări scumpe pentru a ascunde parandărătul. Cu cât e mai mare preţul lucrării, cu atât se întorc mai mulţi bani în buzunarele pedeliştilor. Vă reamintesc că varianta de traseu pe care am propus-o eu costa doar 30 de milioane de euro şi ar fi fost gata într-un an şi jumătate", a comentat Nicoară.

În opinia preşedintelui PSD Cluj, Remus Lăpuşan, pe centură ar trebui să intervină Curtea de Conturi. "Cred că mare parte din vină pentru umflarea preţului revine proiectantului. Acesta trebuia să aleagă de la bun început soluţia corectă, şi nu soluţia cea mai scumpă, aşa cum a procedat. Cred că în acest caz Curtea de Conturi trebuie să facă lumină şi să spună adevărul. Dacă lucrarea a fost licitată la 68 de milioane de euro înseamnă că acela era preţul corect şi se va ajunge la 180 de milioane de euro. Cineva trebuie să răspundă pentru asta", a declarat Lăpuşan.

Ca de obicei, reperezentantul beneficiarului, directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj, Ion Pantelimon, n-a putut fi contactat. În schimb, actualul şef al judeţului, democrat-liberalul Alin Tişe, susţine că explozia costului centurii ar putea avea cauze obiective. "Nu cunosc situaţia de acolo, pentru că nu mă ocup eu de centură, dar din experienţă vă spun că pot exista modificări de proiect impuse de situaţii neprevăzute şi care nu pot fi prevăzute, care nu sunt lucrări suplimentare datorate constructorului, în sensul Ordonanţei 34, care limitează creşterea de cost cu maxim 50%. Ce nu ştie lumea este că această limitare se aplică la preţul optimizat, nu la preţul de bază. De exemplu, la drumul Ic-Ponor prevăzusem repararea a şase-şapte poduri, care s-a dovedit că trebuiau înlocuite complet, nu mai puteau fi reparate. Ca urmare, a fost necesară o optimizare de proiect, dar asta nu a însemnat că am făcut lucrări suplimentare", a afirmat Tişe.

El a explicat că nici studiile geo prealabile nu sunt infailibile. "De exemplu, la pistă eu am prevăzut o fundaţie de 40 cm, dar putem da, la un moment dat, peste o pungă subterană de noroi sau de apă şi va trebui să cobor cu fundaţia la un metru. Ce fac, nu cobor la un metru? Studiile geo se fac prin sondaj, poate apărea o pungă de apă sau de noroi nedepistată", a explicat Tişe. Amintim că blocajul pe traseul centurii s-a ivit în momentul în care într-o anumită secţiune a acesteia au apărut alunecări de teren de o amplitudine mult peste ceea ce se estimase iniţial, ceea ce a impus refacerea lucrărilor de stabilizare a terenului.