“A fost sau n-a fost?”. Câţi revoluţionari mai rămân

Dezbaterea din filmul lui Cornel Porumboiu premiat la Cannes pare să se fi mutat în parlament. Deputaţii jurişti încearcă să stabilescă zilele acestea când a început şi când s-a terminat Revoluţia şi mai ales dacă cei care au ieşit în stradă după fuga lui Ceauşescu merită sau nu titlul de revoluţionari, cu toate privilegiile aferente oferite de lege.

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor dezbate un proiect de modificare a Legii Recunoştinţei, în sensul de a nu li se mai recunoaşte calitatea de revoluţionari celor care au ieşit în stradă abia după ce fostul şef al statului, Nicolae Ceauşescu, a fugit cu elicopterul de pe acoperişul Comitetului Central, moment care a marcat, practic, căderea regimului comunist. Dacă această modificare va fi adoptată, câteva mii de cetăţeni şi-ar pierde certificatele de revoluţionar, împreună cu toate privilegiile de care au beneficiat până acum.

În opinia preşedintelui comisiei, democrat-liberalul Daniel Buda, în acest fel s-ar găsi o soluţie eternului scandal al falşilor revoluţionari. "Nu putem discuta despre revoluţionari care au ieşit în stradă după fuga dictatorului. Din păcate, în România, în momentul de faţă există foarte multe persoane care au certificate de revoluţionar, dar care au ieşit în stradă abia după ce a fugit Ceauşescu. Ăştia n-au ieşit în stradă să răstoarne vechiul regimul, au ieşit să se bucure că a fost răsturnat. Cred că nu este normal ca statul român să plătească pentru aceşti oameni, pentru simplul fapt c-au ieşit în stradă, o sumă de 2.000 de lei în fiecare lună", a afirmat Buda. El a adăugat că nu toţi cei care au fost în stradă înainte de 22 decembrie 1989 au dreptul la certificate de revoluţionar. "Nu toţi cei care au ieşit înainte de fuga dictatorului au certificate de revoluţionar. Trebuie să se fi remarcat prin anumite fapte sau gesturi", a explicat Buda. El a adăugat că nu se mai pot depune dosare pentru obţinerea certificatului de revoluţionar.

Coleg de comisie cu Buda, preşedintele UDMR Cluj, Mate Andras Levente, are o altă părere. "Am fost la şedinţa în care s-a dezbătut acest subiect, când au participat şi reprezentanţii revoluţionarilor şi sunt de acord cu ce au solicitat ei: nu e bine să se facă o etapizare. Revoluţia a fost un proces continuu, nu etapizat pe zile. Cât despre cei care au obţinut certificate de revoluţionar sunt mai multe categorii: participanţi, răniţi, urmaşi ai celor morţi în revoluţie, acestora nu mai poţi să le iei înapoi certificatele. E un drept câştigat pe care nu-l mai poţi lua înapoi, cu o singură excepţie: celor care au obţinut certificatele prin fraudă să le fie anulate şi să le fie retrase toate drepturile", a comentat Mate.

Preşedinte al Asociaţiei pentru Adevărul Revoluţiei, Aurel Coltor, susţine că o asemenea modificare legislativă ar fi utilă în cazul Clujului, dar e discutabilă aplicarea ei în restul ţării. "Într-adevăr, în Cluj revoluţia a avut loc într-o singură zi, în 21 decembrie 1989. La miezul nopţii efectivele militare s-au retras în cazărmi şi de atunci, în Cluj nu s-a mai tras şi n-au mai existat victime. Au venit unii şi au spus că ei au fost la FSN, poveşti. În Cluj, cam 200 din cei 500 cu certificate de revoluţionar n-au fost la revoluţie, efectiv. În restul ţării, însă, problema e discutabilă. Până la fuga lui Ceauşescu, în toată ţara au murit foarte puţini, 189. Majoritatea, până la 1.100, au murit după fuga lui Ceauşescu. Într-adevăr, revoluţie a fost până la fuga lui Ceauşescu, asta e, după aceea au fost morţii şi răniţii FSN-ului, ai lui Iliescu", a comentat Coltor.

El acuză şi o tentativă de falsificare a istoriei. "Ăştia vor să spună în lege că revoluţia a ţinut din 14 până în 22 decembrie. Păi, revoluţia a început la Timişoara, în 16 decembrie, dar a apărut un grup din Iaşi, care vor să intre şi ei la revoluţionari, care spun că au făcut ei nu ştiu ce şedinţă în 14. Păi, suntem de râsul lumii, chiar aşa să falsificăm istoria ca să obţinem nişte avantaje materiale?", a spus Coltor. Buda s-a delimitat de orice răspundere în această problemă. "Asta e o problemă pe care trebuie s-o rezolve ei între ei, nu mă bag eu între organizaţiile de revoluţionari", a precizat Buda.

Preşedintele PSD Cluj, Remus Lăpuşan, a preferat să adopte o atitudine echivocă. "Cred că aceste lucruri trebuie rezolvate prin dialog cu asociaţiile de revoluţionari (aproximativ 500 în întreaga ţară - n. red.) şi apoi trebuie luată şi asumată o decizie politică. Nu vreau să-mi dau cu părerea care-s mai revoluţionari, cei de dinainte sau cei de după 22 decembrie, lucrurile sunt interpretabile şi subiective, dar, în mod clar, falşii revoluţionari trebuie să-şi piardă drepturile", a comentat Lăpuşan.

În schimb, vicepreşedintele PNL Cluj, deputatul Horea Uioreanu, e tranşant. "Eu sunt adeptul principiului că un bun câştigat e un bun câştigat. Ce face actualul guvern este exact ce a făcut celălalt cu pensiile şi salariile. Că unele certificate nu s-au dat corect e altă discuţie. Pe de altă parte, marea majoritate, covârşitoare chiar, au murit după 22 decembrie. Că au fost terorişti, că s-au împuşcat între ei, e treaba procuraturii să afle. Dar, repet, un bun câştigat e un bun câştigat", a afirmat Uioreanu.