15 Martie sau cum a început lupta electorală între maghiarii din Cluj-Napoca

Proximitatea alegerilor suprapusă peste concurenţa fără precedent pentru voturile electoratului maghiar a determinat două dintre cele trei formaţiuni politice maghiare să folosească marea sărbătoare naţională maghiară pentru a-şi face campanie electorală. UDMR şi PPMT au împărţit participanţilor la celebrarea Zilei Maghiarilor de Pretutindeni flyere şi cocarde cu însemnele lor politice.

Încă dinaintea începerii marşului, o tânără împărţea oamenilor adunaţi în faţa Institutului Teologic Protestant, dintr-un coşuleţ împletit, cocarde cu tricolorul maghiar, dar şi cu... sigla partidului lui Tökes Laszlo. "Replica" UDMR a venit după aproximativ o jumătate de oră, cât a durat marşul pe B-dul 21 Decembrie până în Piaţa Unirii. La intrarea în biserica Sf. Mihail altă tânără distribuia "fluturaşi" cu sigla Uniunii. Liderii locali ai celor două formaţiuni politice susţin că distribuirea de materiale cu însemnele lor nu ar fi campanie electorală. "Nu sunt materiale de propagandă nici ale noastre, nici ale lor - trebuie să subliniez că sunt de acord şi cu materialele distribuite de ei -, nu scrie nici să votezi, nici să nu votezi pe cineva şi tocmai de asta toată lumea a fost de acord să fie împărţite aceste materiale. Pe flyerele noastre e un text legat de Revoluţia de la 1848, deci nu e un material electoral", a afirmat preşedintele UDMR Cluj, deputatul Mate Andras Levente.

Nici vicepreşedintele regional al PPMT, Gergely Balazs, nu recunoaşte că ar fi vorba de campanie electorală şi spune că, de fapt, s-ar fi încercat doar readucerera în actualitate a spiritului Revoluţiei de la 1848. "Nu, nici vorbă, n-a fost campanie electorală. Mie mi se pare o chestie normală. Şi la Revoluţia din 1848 erau mai multe păreri, mai multe personaje, recunoscute, care, de foarte multe ori, n-au fost de aceeaşi părere, dar în privinţa revoluţiei au găsit cuvântul şi punctul comun", a explicat Gergely.
Nu toţi participanţii la marea sărbătoare a maghiarimii au interpretat însă în această cheie materialele primite de la activiştii celor două formaţiuni politice. "Când am primit hârtia asta nu mi-am dat seama, abia acum am observat sigla UDMR. E dezgustător, domnilor, dezgustător! Eu am venit să sărbătoresc, nu să fac politică. Să dau numai de fata care mi-a dat asta şi i le smulg pe toate din mână. Da' cum adică? De ce se implică politica într-o sărbătoare naţională?", a reacţionat un participant la manifestaţii. Un altul avea cocarda PPMT în piept, fără să ştie ce scrie pe ea. "A venit şi mi-a prins-o direct în piept, n-am văzut ce scrie, am crezut că e doar steagul (Ungariei - n. red.). E o măgărie, e jignitor, aşa ceva nu se face de 15 Martie. Să le fie ruşine şi la unii, şi la ceilalţi!", a reacţionat omul când i s-a atras atenţia ce scrie pe cocardă.

Cu această excepţie, anul acesta Clujul a avut parte de una dintre cele mai paşnice, decente şi civilizate manifestări de 15 Martie. Până şi reprezentanţii grupărilor maghiare extremiste - care deveniseră o prezenţă aproape permanentă de 15 Martie la Cluj-Napoca - au lipsit, de această dată, aproape cu desăvârşire. Doar două steaguri ale Mişcării Tinerilor Maghiari din cele 64 de Comitate, agitate undeva în liniile din spate ale manifestanţilor, anunţau că există şi câţiva maghiari radicali în mulţime.

La tradiţionalul final cu discursuri şi depuneri de coroane de flori din faţa fostului hotel Biasini, au venit să salute sărbătoarea concetăţenilor de etnie maghiară şi cei trei lideri ai administraţiei locale: primarul interimar Radu Moisin, preşedintele Consiliului Judeţean, Alin Tişe (care a primit un supliment de aplauze pentru cele câteva cuvinte rostite în limba maghiară), şi prefectul Florin Stamatian. Acesta din urmă, pe lângă salutul personal, a transmis şi mesajul premierului. O frază a şefului guvernului a stârnit, în mod special, câteva zâmbete în rândul audienţei: "Şi românii, şi maghiarii îşi doresc consolidarea statului naţional român". Chestionat de presă, reprezentantul guvernului în teritoriu a surprins când a contestat, aproape explicit, intenţia executivului de a înfiinţa o facultate în limba maghiară la UMF Tg. Mureş. "Eu cred că nu şcolile separate pot naşte solidaritate şi sentimentul de om al acestor pământuri. Transilvania este comună, este şi-a noastră, şi-a lor şi a romilor şi a tuturor celor care s-au născut aici şi au rădăcini culturale adânci. Nu cred că separarea copiilor clădeşte solidaritate şi sentimentul apartenenţei la comunitate", a spus Stamatian.