Maghiara, limbă oficială regională, în Transilvania

Secretarul general al Uniunii, Kovacs Peter, a anunţat că, rămânând fidelă politicii paşilor mărunţi, UDMR vrea să oficializeze, prin modificarea Constituţiei, limba maghiară în zonele populate preponderent de etnici maghiari. Dacă partidele româneşti nu dau nici o şansă acestui demers, nici măcar celelalte partide maghiare nu par foarte interesate de subiect.

"Celor care ne reproşează că ne mişcăm prea încet le spunem că UDMR a reuşit în 22 de ani, pornind de la zero drepturi lingvistice în 1989, să ajungă astăzi la 64 de drepturi lingvistice. Asta demonstrează că politica paşilor mărunţi funcţionează. Fiecare rezultat a fost obţinut cu 7% voturi ale politicienilor maghiari şi 44% voturi ale politicienilor români. Şi nu vrem să ne oprim. Pe termen lung, scopul nostru este ca limba maghiară, la nivel regional, să fie limbă oficială", a declarat Kovacs. Secretarul general al UDMR a precizat că regiunile care ar urma să aibă două limbi oficiale ar fi Ţinutul Secuiesc şi Partium-ul. Kovacs a fixat ca termen pentru atingerea acestei ţinte următorii 20 de ani, folosind tot politica paşilor mărunţi şi mizând tot pe sprijinul a 44% dintre politicienii români. "Unul dintre paşii mărunţi pe care îi vom face până atunci va fi să putem schimba Constituţia cu 51% din voturile parlamentarilor, nu cu două treimi, ca acum, aşa că ne vor ajunge 44% din voturile politicienilor români", a explicat Kovacs.

El a făcut aceste afirmaţii cu ocazia lansării unei broşuri informative. Editată în colaborare cu Institutul pentru Studiul Problemelor Minorităţilor, aceasta prezintă detaliat cele 64 de drepturi lingvistice ale minorităţilor naţionale prevăzute în legislaţia României. Broşura va fi distribuită în judeţele Bihor, Cluj, Satu Mare, Sălaj, Mureş, Harghita şi Covasna, atât etnicilor maghiari, cât şi (la nevoie, tradusă în limba română) primarilor localităţilor în care etnicii maghiari depăşesc pragul de 20%, care le permite folosirea acestor drepturi lingvistice.

Politicienii români nu par însă dispuşi să ajute UDMR în acest demers. "Aceste afirmaţii pot fi trecute în registrul declaraţiilor de campanie electorală. Există o Constituţie şi ea trebuie respectată. Dacă voiau să modifice Constituţia, ar fi trebuit să vină la lucrările comisiei speciale pentru revizuirea Constituţiei. Oricum, atât limba oficială, cât şi caracterul naţional şi unitar al statului sunt elemente ce nu intră în discuţie", a declarat chiar preşedintele comisiei pe care o invocă, şeful PDL Cluj, deputatul Daniel Buda.

Şi liderul PNL Cluj, senatorul Marius Nicoară, apreciază că e vorba de mesaje cu rol pur electoral. "Întotdeauna înainte de alegeri UDMR încearcă o politică naţionalistă, pentru că speră să obţină voturi de la electoratul lor radical. Maghiarii din România au avut drepturi atât înainte, cât şi după 1990", a declarat Nicoară. Colegul său de partid, deputatul Horea Uioreanu, e ironic. "Limba maghiară este şi va rămâne limbă oficială în Ungaria. Noi nu dorim ca limba română să fie limbă oficială în Ungaria, aşa că, ţinând cont de principiul reciprocităţii, răspunsul e «nem». Limba română e limba oficială şi trebuie ca şi primarii din Secuime s-o respecte, de altfel, unul dintre primii paşi ai viitorului guvern va fi întoarcerea limbii române în anumite zone", a anunţat Uioreanu.

Mult mai dur a reacţionat preşedintele PSD Cluj-Napoca, Mircea Jorj. "Cei de la PDL sunt singurii care le pot face aceste concesii, că în PSD nu există oameni care să accepte aşa ceva. Cu politica paşilor mărunţi, UDMR să meargă în opoziţie, de unde poate să latre cât vrea asemenea aberaţii total neeuropene, cu şanse zero, dar care nu fac altceva decât să incite la segregarea etnică în Transilvania. Le recomand celor de la UDMR să vină cu soluţii economice şi să lase gargara etnică pe altădată. Probabil că după alegeri vor reveni la normal", a comentat Jorj.

Vicepreşedintele regional al PPMT, Gergely Balazs, nu este de acord, totuşi, cu ritmul lent al "politicii paşilor mărunţi". "Cred că proporţia de 64 de drepturi obţinute în 22 de ani e foarte mică faţă de ce credem noi că ar fi onorabil. Pe de altă parte, cred sincer că toţi trebuie să facem totul pentru cât mai multe drepturi lingvistice, dar nu vreau să comentez astfel de subiecte de campanie până la 10 iunie", a spus Balazs.

Liderul judeţean al PCM, Csep Sandor, preferă un ton împăciuitor. "Noi nu vrem nici o campanie negativă împotriva UDMR, chiar vreau să discut cu Mate (Mate Andras Levente, preşedintele UDMR Cluj - n. red.). Eu nu neg rezultatele UDMR şi nu le neagă nici PCM. Nu cred că cele trei partide trebuie să ne învrăjbim între noi. Între noi trebuie să fie o concurenţă amicală şi fiecare să facă cât mai mult pentru comunitate", a spus Csep. De altă părere este însă liderul organizaţiei municipale a "civicilor", Keizer Robert. "Le urăm succes celor din UDMR, dar amintesc că noi i-am invitat la un vals vienez, care nu e egal cu tangoul lor lent. Aceste proiecte lingvistice au fost depăşite de mult. Mult mai important e să găsim rezolvări problemelor economice şi demografice. Restul sunt lucruri depăşite, mai ales că acum suntem membri ai comunităţii europene. Vom vede ce va alege comunitatea maghiară, proiecte depăşite sau soluţii ca să nu le mai plece copiii căpşunari în Spania", a afirmat Keizer.