Adrian Năstase, primul premier post-decembrist trimis după gratii

Condamnându-l pe Adrian Năstase la doi ani de închisoare cu executare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit câteva premiere: primul şef de guvern român condamnat pentru infracţiuni din sfera corupţiei, primul premier post-decembrist condamnat şi primul premier post-decembrist trimis după gratii.

Pe lângă dosarul "Trofeul calităţii", care i-a adus cei doi ani de închisoare, Năstase mai are două dosare pe rolul aceleiaşi instanţe. În dosarul "Mătuşa Tamara", fostul premier a fost achitat la prima instanţă, dar Parchetul a făcut recurs, în vreme ce în dosarul "Zambaccian" Năstase a fost achitat pentru acuzaţia de mită, dar a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj. În acest al treilea dosar, atât avocaţii lui Năstase, cât şi procurorii au făcut recurs.

Şeful organizaţiei municipale a PSD, Mircea Jorj, crede că, nefiind implicat în actul de guvernare, Năstase nu va aduce nici un prejudiciu de imagine coaliţiei de guvernare. "Nu cred că imaginea PSD-ului sau a USL-ului va fi afectată în vreun fel de această condamnare. Noi suntem judecaţi de electorat după ceea ce facem la guvernare. Adrian Năstase n-avea nici o funcţie executivă în guvern, nici o funcţie de decizie în administraţia din România. Adrian Năstase este colegul nostru, care va trebui să suporte rigorile unei sentinţe judecătoreşti, dar Adrian Năstase nu pune în pericol stabilitatea sau imaginea PSD sau a USL", a comentat Jorj.

Nici preşedintele PNL Cluj, senatorul Marius Nicoară, nu crede că imaginea USL va avea de suferit, dimpotrivă. "Nu pot comenta decizia unei instanţe de judecată, dar mi se pare ieşit din comun ca un fost prim-ministru să fie astfel condamnat. Sunt convins însă că această întâmplare va întări imaginea USL, pentru că poporul român nu e prost şi înţelege ce se întâmplă", a comentat Nicoară.

Prim-vicepreşedintele PDL Cluj-Napoca, senatorul Mihail Hărdău, crede şi el că electoratul nu va judeca USL prin prisma condamnării lui Năstase. "Nu cred că va afecta imaginea USL. Cetăţenii vor spune că justiţia îşi face treaba, Năstase nu mai era la conducere, aşa că nu contează. Cetăţenii îşi spun: «Ăia ne-au tăiat, ăştia ne dau, deci ăştia-s buni», aşa cum şi-au spus la alegeri", a apreciat Hărdău. El este de părere însă că trimiterea unui fost premier după gratii va avea efecte politice. "Pe de-o parte, cred că justiţia se va recredibiliza în faţa oamenilor simpli, care cred că doar cei fără «proptele» sunt condamnaţi, în vreme ce oamenii cu mare putere de influenţă îşi prelungesc procesele şi sunt de neatins. Omoară doi-trei oameni şi scapă pentru că e băiatul cuiva. Pe de altă parte, această sentinţă creează o stare de nelinişte în clasa politică şi românii spun că frica păzeşte pepenii. Cred că va crea şi blocaje instituţionale. Eu am fost ministru şi ştiu, de multe ori eşti obligat să iei decizii rapide fără să ai timp să analizezi, tu sau consilierii tăi, toate efectele care pot apărea în timp. Cred că e posibil să apară blocaje prin indecizii, prin frica de a lua decizii. Dar, până la urmă, o funcţie de conducere presupune şi riscuri. Numai cine nu ia decizii nu riscă nimic, dar, până la urmă, se vor obişnui şi cu asta", a comentat Hărdău.

La rândul său, liderul UDMR Cluj, deputatul Mate Andras Levente, apreciază că sentinţa lui Năstase n-are legătură cu partidul său sau cu USL. "Nu putem generaliza astfel de lucruri, se poate întâmpla oricărui partid să aibă oameni care să ajungă să fie condamnaţi. Nu e nici o legătură între condamnarea unei persoane care s-a întâmplat să fi fost prim-ministru şi partidul din care face parte", a apreciat Mate.

Şefi de guverne ale României ajunşi după gratii

Adrian Năstase nu este primul premier român condamnat la închisoare. El este, însă, singurul ajuns într-o asemenea situaţie din cauza unor fapte din sfera corupţiei. Primul a fost Gheorghe Argeşanu, închis şi apoi asasinat de legionari la Jilava, în 1940. Nu mai puţin de cinci şefi de guverne au fost aruncaţi în temniţe de comunişti: Iuliu Maniu, Gheorghe Tătărăscu, Constantin Argetoianu, Ion Gigurtu şi Ion Antonescu. Chiar şi după 1989 au existat doi foşti premieri care au "gustat" regimul penitenciar. E vorba de foştii şefi de guvern comunişti Manea Mănescu şi Constantin Dăscălescu, ambii fiind condamnaţi pentru participarea la represiunea manifestanţilor din decembrie 1989.