De câţi români e nevoie pentru a schimba un preşedinte

Verdictul Curţii Constituţionale (CCR) a pus, cel puţin teoretic, o mare piedică demiterii preşedintelui Traian Băsescu. În noile condiţii, PDL recunoaşte că, fie şi indirect, va sugera propriului electorat să boicoteze referendumul. Adăugând faptul că suntem în sezonul concediilor mobilizarea a jumătate plus unu dintre alegători la vot în 29 iulie devine problematică.

Deputatul PDL Petru Călian susţine că disputa privind legea după care va fi organizat referendumul este inutilă. „Trebuie spus că aici sunt două lucruri distincte: legea cadru după care va fi organizat referendumul şi validarea sau invalidarea referendumului şi a rezultatului său, care va fi făcută de către CCR. Or CCR a spus că referendumul va fi validat doar dacă prezenţa la vot va fi de minim 50% plus unu dintre cetăţenii cu drept de vot", a explicat Călian. El afirmă că, în noile condiţii, PDL nu va spune direct propriului electorat să stea acasă, dar nici nu-l va îndemna să vină la vot. „Nu le vom spune neapărat să stea acasă, pentru că ar fi ca şi cum le-am spune parlamentarilor să stea în bănci. Nu le putem impune cetăţenilor ce să facă. Vom face o campanie împotriva abuzurilor USL, le vom explica de ce referendumul nu e unul legal şi vor decide singuri dacă vor merge sau nu la vot", a explicat Călian. El a evitat să dea un pronostic în privinţa prezenţei la vot. „Nu vreau să dau un pronostic tocmai pentru a nu influenţa decizia cetăţenilor de a merge sau nu la vot", a spus Călian.

Senatorul PSD Alexandru Cordoş recunoaşte că decizia CCR nu poate fi ocolită. „Decizia CCR trebuie respectată, referendumul va fi constituţional dacă prezenţa la vot va fi de minim jumătate plus unu dintre cetăţenii cu drept de vot, dar important este că preşedintele va putea fi demis cu jumătate plus unu din voturile valabil exprimate şi nu cu jumătate plus unu din total alegători, cum voia PDL-ul", a comentat Cordoş. El este încrezător că pragul de validare a referendumului va fi atins. „La alegerile locale participarea a fost peste 56%, adică aproximativ zece milioane de alegători. 50% plus unu înseamnă cam 9.100.000 de alegători prezenţi la vot. Sondajele spun că 70% vor merge la vot. Nu vor merge atâţia dar vor fi peste 50%. În 2007, la celălalt referendum pentru demiterea lui Băsescu prezenţa a fost de 44%, dar atunci nivelul nemulţumirii populaţiei era mult mai mic. Acum miza e foarte mare şi eu cred că românii vor ieşi, chiar dacă PDL-iştii nu vor participa la vot tocmai ca să saboteze validitatea referendumului. Băsescu i-a umilit pe majoritatea românilor şi lucrul ăsta nu va rămâne nesancţionat. A jignit toate categoriile, de la jurnalişti până la profesori şi chiar pe regele Mihai. Cred că pe 29 iulie românii au ocazia să aducă ţara pe un drum normal, să rezolve blocajul politic de care singur vinovat e Traian Băsescu. Românii vor alege dacă vor să continue pe calea conflictuală sau pe drumul european al dezvoltării şi al respectului pentru fiecare cetăţean", a declarat Cordoş.

În schimb, consilierul local PNL Steluţa Cătăniciu afirmă că verdictul CCR nu se aplică referendumului din 29 iulie şi îl califică drept în afara atribuţiilor Curţii. „În primul rând, CCR nu poate interveni într-o procedură aflată în derulare, deci soluţia Curţii se va aplica începând cu viitorul referendum. Pe de altă parte apreciez că, de această dată Curtea şi-a depăşit atribuţiile substituindu-se legiuitorului. Constituţia nu face absolut nici o referire la prezenţa la vot sau la condiţiile validării referendumului, acestea sunt stabilite prin lege. Într-adevăr, la art. 5, al. (2) al legii referendumului se spune că acesta este valid doar dacă şi-au exprimat votul majoritatea cetăţenilor înscrişi pe listele electorale. Dar în proiectul de lege şi în ordonanţa de urgenţă, la art. 10 se spune că „prin derogare de la art.5, al. (2), preşedintele este demis cu majoritatea voturilor celor prezenţi la vot, indiferent câţi sunt aceştia. E vorba de principiul simetriei, aşa cum este ales, adică cu majoritatea voturilor celor prezenţi, indiferent câţi sunt, la fel să poată fi şi demis. Or asta a stabilit legiuitorul, iar CCR nu poate decide pe un subiect nereglementat de Constituţie. Curtea a adăugat la Constituţie, or aşa ceva nu este permis", a explicat Cătăniciu.

Oarecum neutru în această bătălie, preşedintele UDMR Cluj, deputatul Mate Andras Levente vorbeşte de înţelepciunea Uniunii. „Dacă vă aduceţi aminte, când era guvernul PDL-PSD, au dat o ordonanţă, care a fost declarată neconstituţională, dar ei au revenit cu aceeaşi ordonanţă. Era vorba de înlocuirea funcţionarilor publici din fruntea instituţiilor deconcentrate. UDMR a zis atunci că nu e bine să nu se respecte regulile democraţiei. N-am fost ascultaţi. Iată că acum roata s-a întors", a comentat Mate. Totuşi, el crede că referendumul din 29 iulie are şanse să fie validat. „Sunt şanse mari să avem un refrendum valid. La alegerile locale prezenţa a fost de peste 50%, iar în sondajul IMAS, 75% spuneau că vor merge la vot. Să fie cu 20% mai puţini şi tot vor fi peste 50%. Vor mai fi şi cei de peste hotare, aşa că eu zic că sunt şanse mari să avem un referendum valid", a apreciat Mate.

Scorul lui Băsescu în 2007

Referendumul pentru demiterea preşedintelui din 2007 a fost cu mai bine de cinci procente sub pragul de validare - 44,5% prezenţă la vot. Oricum, la momentul acela Băsescu nu avea cum să fie demis, doar 24,8% votând pentru debarcarea sa de la Cotroceni, în vreme ce împotriva demiterii s-au exprimat 74,5%. În judeţul Cluj prezenţa la vot a fost de 47,7%, 20,8% optând pentru demiterea lui Băsescu, 78,5% preferând să-l păstreze preşedinte în continuare.

Crin a ajuns la Cotroceni

După ce luni seara CCR a validat suspendarea preşedintelui şi mandatul de preşedinte interimar al preşedintelui Senatului Crin Antonescu, ieri dimineaţă, la palatul Cotroceni, Traian Băsescu i-a predat, oficial, funcţia şi prerogativele de preşedinte interimerimar liderului suspendat al PNL. Este pentru a doua oară când Băsescu trece prin această experienţă. În primul său mandat, el a fost obligat să-i lase locul, tot ca interimar, pentru o lună, şefului de atunci al camerei superioare, fostul premier Nicolae Văcăroiu.