Soarta lui Băsescu depinde de cum se numără

USL foloseşte ultimele arme aflate la dispoziţie pentru a obţine validarea referendumului. Într-o scrisoare adresată Curţii Constituţionale (CCR), puterea cere atât renunţarea la pragul de validare, cât şi actualizarea numărului cetăţenilor români cu drept de vot. Surprinzător, nici măcar cei din tabăra USL nu dau şanse de reuşită acestui demers.

Potrivit fostului ministru al Justiţiei, deputatul PNL Tudor Chiuariu, la validarea referendumului, CCR n-ar trebui să ia în calcul prezenţa la vot. Chiuariu a invocat principiul neretroactivităţii legii. El a explicat că, la momentul declanşării procedurii de demitere a preşedintelui, adică în momentul votului din parlament care l-a suspendat din funcţie, în vigoare era ordonanţa nr. 41, care prevedea validarea referendumului indiferent de prezenţa la vot. Chiuariu a mai explicat că modificările ulterioare, privind introducerea pragului de validare, nu pot avea efect asupra procedurii aflate în curs, ci doar asupra viitoarelor astfel de proceduri care ar fi declanşate în viitor. În susţinerea acestui punct de vedere, fostul ministru a adus Decizia nr. 420 a Curţii Constituţionale, din 2007, care, pe o speţă identică, decidea în sensul enunţat de Chiuariu, drept urmare, referendumul similar din acel an a fost validat chiar dacă prezenţa la vot a fost sub 50%. „Valabilitatea referendumului nu mai este condiţionată de participarea majorităţii persoanelor înscrise pe listele electorale", se spunea în decizia CCR din 2007, cu referire la referendumul pentru demiterea preşedintelui din acel an.

USL are, însă, pregătit şi un plan B. În cazul în care CCR va persista în a se contrazice pe sine însăşi şi nu va renunţa la pragul de validare reprezentanţii puterii îi solicită să ia ca bază de calcul nu cifra anunţată de ministrul Administraţiei şi Internelor, Ioan Rus, de peste 18 milioane de alegători înscrişi în listele electorale permanente, ci numărul actualizat al alegătorilor, de puţin peste 16 milioane, comunicat, în mod oficial, de către Institutul Naţional de Statistică (INS), la solicitarea secretarului general al PSD Liviu Dragnea. Menţionăm că, în situaţia în care ar fi luată ca bază de calcul cifra INS, prezenţa la vot ar depăşi lejer pragul de 50%.

Politicienii clujeni cu studii juridice nu dau, însă, multe şanse demersului USL. „Domnul ministru Ioan Rus a spus foarte clar care e numărul cetăţenilor înscrişi în listele electorale permanente, încă înainte de referendum, deci se ştia exact care este acest număr şi nu l-a contestat nimeni. Că azi cei de la USL recurg la tot felul de tertipuri pentru a-şi justifica acest demers necontituţional de suspendare a preşedintelui duce la o nouă punere a României în lumină proastă în Europa şi nu este altceva decât continuarea loviturii de stat. Cei din USL ar trebui să-şi bage minţile-n cap, să lase răzbunările politice şi să se ocupe de treburile ţării. Să dea pensii şi salarii mărite, să crească nivelul de trai, cum au promis. Dacă nu pot, să plece, pentru că, în continuare, împart populaţia României în buni şi răi, ceea ce nu face decât să prelungească criza", a comentat preşedintele PDL Cluj, deputatul Daniel Buda.

Şeful UDMR Cluj, deputatul Mate Andras Levente, a preferat să evite un răspuns tranşant în privinţa legii care ar trebuia luate în calcul de CCR şi implicit asupra luării sau nu în calcul a prezenţei la vot în privinţa validării referendumului. „Nu vreau să fac nici un comentariu până nu se va pronunţa Curtea", s-a limitat să spună Mate. În schimb, are o opinie foarte clară asupra instituţiei care stabileşte numărul alegătorilor din România. „Instituţia care stabileşte numărul persoanelor cu drept de vot din România este Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), nu INS", a spus Mate.

În opinia preşedintelui PSD Cluj-Napoca Mircea Jorj, pragul de validare nu mai poate fi evitat. „Din punct de vedere juridic, referendumul a fost organizat în baza unui act normativ existent în acest moment (care prevede pragul de validare - n.red.). Cred că judecătorii CCR vor judeca pe baza actului normativ în vigoare azi. Referendumul nu poate fi judecat decât pe baza actului normativ în baza căruia s-a şi desfăşurat", a afirmat Jorj. Mai mult, el spune că numărul de alegători comunicat de INS nu poate fi luat în calcul. „Numărul corect este întotdeauna cel comunicat de Direcţia de Evidenţă a Populaţiei din cadrul MAI, pentru că doar acolo există evidenţa codurilor numerice personale (CNP), a deceselor, a naşterilor, a domiciliilor. În acest context, conform legii, INS dă doar date preliminare, orientative şi referitoare doar la populaţia stabilită pe teritoriul României, fără cei plecaţi din ţară. Într-adevăr, în listele electorale permanente există inadvertenţe datorită certificatelor de deces din străinătate sau din alte judeţe decât cele de domiciliu, neoperate la timp în baza de date. Dar, repet, în astfel de situaţii te raportezi la ce dă MAI, pentru că acesta are CNP-urile", a explicat Jorj.