Ziua în care Europa s-a ocupat de România

Desfăşurată la solicitarea Partidului Popular European (PPE), dezbaterea de ieri din Parlamentul European l-a avut ca personaj central nu pe Traian Băsescu, subiectul procedurii de demitere, ci pe vicepreşedintele Comisiei Europene (CE), comisarul pentru justiţie, Viviane Reding. Felicitată de reprezentanţii şi colegii de familie politică ai PDL pentru că ar fi apărat statul de drept în România, Reding a fost ţinta acuzaţiilor celorlalte familii politice europene pentru că ar fi impus reinstalarea în funcţie a unui preşedinte demis de popor.

„O combinaţie de acţiuni întreprinse de autorităţile din România, care au pus sub semnul întrebării statul de drept, echilibrul democratic şi independenţa justiţiei", a calificat Reding toate procedurile derulate de noua majoritate din România în vară, care au culminat cu procedura demiterii preşedintelui. După ce
s-a lăudat că, împreună cu preşedintele CE, Manuel Barroso, l-a adus pe premierul Victor Ponta pe calea cea dreaptă, prin cele 11 „porunci", Reding s-a declarat, în continuare, nemulţumită de starea lucrurilor din România. „Referendumul, din nefericire, nu a pus capăt crizei politice. După,
s-au produs din nou probe de presiuni asupra procurorilor şi judecătorilor şi încercări de a influenţa rezultatul referendumului. (...) situaţia din România rămâne fragilă", a conchis Reding.

Liderii principalelor trei familii politice au apărat cauzele membrilor lor din România. Dacă vicepreşedintele PPE (care include PDL) Manfred Weber a spus că România ar avea comportament de ţară bananieră, liderul grupului socialiştilor, Hannes Swoboda a amintit că Băsescu a fost ales cu 5,3 milioane de voturi, dar n-a putut fi demis cu 7,4 milioane şi a acuzat-o pe Reding că pune sub semnul întrebării obiectivitatea CE doarece n-a sancţionat şi derapajele preşedintelui Băsescu de la democraţie. Tot el a vorbit deespre contradicţia în termeni din repetat afirmaţie a comisarului european despre aşa-zisa „lovitură de stat" pe care ar fi dat-o Parlamentul României. În fine, liderul ELDR (din care face parte PNL) a întrebat-o pe Reding de ce a impus României un cvorum pentru validarea referendumului, care nu mai există în UE, după care a spus că cea mai bună soluţie pentru România ar fi organizarea de alegeri parlamentare şi prezidenţiale anticipate.

Au urmat la cuvânt eurodeputaţii români. Cristian Preda (PDL) a cerut demisia premierului Victor Ponta, pentru că a plagiat, iar colega sa de partid Monica Macovei a cerut UE protecţie pentru procurorii români care anchetează fraudele de la referendum. De cealaltă parte, liberala Norica Nicolai a acuzat-o pe Reding că a intervenit brutal în procedurile constituţionale ale României, dezbinând ţara şi a acuzat-o de partizanat politic. De altfel, aceasta a fost acuzaţia cel mai frecvent lansată la adresa comisarului pentru justiţie, membră PPE. Cel mai vehement a fost eurodeputatul PSD Cătălin Ivan. La rândul său a cerut expliocaţii pentru impunerea pragului de validare şi a calificat-o pe Reding drept „agent electoral al lui Traian Băsescu". „Aţi creat un precedent foarte periculos în UE. Aţi reuşit să impuneţi un preşedinte într-un stat membru împotriva voinţei propriului popor", a acuzat-o Ivan.

Fără a răspunde întrebărilor privind pragul de validare, în ultima sa intervenţie, Reding a trecut în defensivă, încercând să convingă auditoriul că n-ar acţiona partizan din punct de vedere politic. Dar surpriza din discursul său a constituit-o propunerea de modificare a procedurilor europene, calificând procedura de infringement prea tehnică şi prea lentă şi propunând instituirea „unui mecanism mai ţintit pe aceste probleme". Mai mult, Reding a vorbit de necesitatea unui mecanism de control al funcţionării justiţiei în toate statele europene.

De altfel, tocmai acest lucru a fost apreciat de Norica Nicolai drept marea victorie a zilei. „A fost o dezbatere foarte bună. A fost prima dezbatere serioasă cu privire la democraţie în toate statele membre, nu doar în România, dar mai presus, a fost pentru prima oară când doamna Reding a recunoscut că e necesară monitorizarea pentru toată Uniunea Europeană, nu doar pentru unele state. Practic, a recunoscut că ne-a ţinut, pe noi şi pe bulgari, sub un mecanism (MCV - n. red.) care nu respectă nici o regulă. Doamna Reding a făcut un pas decisiv înapoi, iar asta este victoria noastră", a declarat Nicolai, pentru ZIUA de CLUJ.

Cu totul altfel a interpretat dezbaterea de ieri europarlamentarul PDL Rareş Niculescu. „Dezbaterea de astăzi (ieri - n.red) a confirmat importanţa pe care UE o acordă respectării statului de drept, afectat grav de recentele incidente politice din România. Ţara noastră trebuie să-şi redobândească urgent credibilitatea în Europa, dacă doreşte să fie luată în seamă în negocierile privind fondurile europene care vor urma. Un stat asupra căruia plasează suspiciuni atât de grave nu va fi un partener credibil pentru statele membre. În mod deosebit doresc să atrag atenţia asupra faptului că agresivitatea dâmboviţeană a USL la adresa CE, manifestată şi astăzi (ieri - n. red.), plasează România într-o poziţie cel puţin neplăcută în UE", a comentat Niculescu.