Cum a dat Mircia Giurgiu parlamentul pe tipografie

Ceea ce ştia toată lumea, a fost, în sfârşit, recunoscut public de preşedintele PSD Cluj, Remus Lăpuşan: lui Mircia Giurgiu i s-a oferit candidatura USL în schimbul retragerii din cursa pentru primărie şi susţinerea lui Marius Nicoară la alegerile locale din această vară. Giurgiu a refuzat trocul şi, drept urmare, în 9 decembrie îşi va încheia, cel puţin pentru următorii patru ani, cariera de deputat.

 PSD Cluj nu prea l-ar susţine pe Giurgiu

„Înainte de 10 iunie (data alegerilor locale – n.red.) i-am propus domnului Giurgiu să vină alături de noi, să-l susţină pe domnul Nicoară, candidatul USL pentru primărie. I-am spus că îl vom primi în PSD şi va primi şi un colegiu. Cu siguranţă, dacă atunci venea alături de noi, dânsul ar fi fost candidatul USL la nivel de municipiu, pe colegiul 1 pentru Camera Deputaţilor. Din păcate, nu s-a întâmplat şi, sincer, nici eu, nici colegii liberali nu prea mai avem ce să discutăm cu domnia sa pe acest subiect. În plus, nu mi-a spus absolut nimeni din conducerea partidului sau din conducerea USL că ar trebui să-l pun pe Mircia Giurgiu printre candidaţii PSD. Nu văd nici un motiv pentru care USL Cluj să-l susţină pe Mircia Giurgiu, atâta timp cât domnia sa ne-a ignorat înainte de 10 iunie”, a declarat preşedintele PSD Cluj, Remus Lăpuşan.

Supărarea USL Cluj pe Giurgiu se explică prin cifrele alegerilor locale din 10 iunie, potrivit cărora, ieşirea lui Giurgiu din competiţie cumulată cu o eventuală susţinere publică a lui Marius Nicoară i-ar fi garantat liberalului victoria în bătălia dusă cu Emil Boc. Potrivit tuturor specialiştilor în sociologie, la o retragere a fostului sindicalist din cursă, voturile sale s-ar fi redirecţionat, în proporţie covârşitoare, spre Marius Nicoară. La nivelul municipiului, Giurgiu a adunat 3.368 de voturi, în vreme ce Nicoară a fost învins de Boc la o diferenţă de numai 1.423 de voturi, ceea ce înseamnă că, teoretic, voturile „irosite” pentru Mircia Giurgiu ar fi putut schimba numele primarului Clujului. Un alt lucru care a deranjat a fost că Giurgiu, conştient de ostilitatea de care s-ar izbi în organizaţiile locale ale USL, şi-a negociat susţinerea politică direct la Bucureşti.

 Ar putea renunţa la o noua candidatură

Giurgiu recunoaşte că i s-a făcut oferta respectivă înainte de alegeri, dar spune că a refuzat-o... „pentru că eram candidat independent”. Părăsit inclusiv de foştii săi colegi din sindicat, care l-au susţinut pe Nicoară în vară şi cu care a intrat într-un conflict deschis după ce a dezvăluit public că preşedintele BNS Cluj, Nati Ariton, are câţiva ani de închisoare în biografie, el admite, pentru prima oară, că ar putea renunţa la tentativa de a obţine un al treilea mandat de deputat. „E posibil să nu mai candidez. N-am luat încă o decizie, dar e posibil, e o variantă pe care o iau în calcul”, a declarat Giurgiu. Practic, în acest moment, Giurgiu nu mai are aproape nici o variantă care să-i asigure o candidatură câştigătoare. Surse din PDL spun că „nu există absolut nici o şansă” ca Giurgiu să mai candideze o dată pentru democrat-liberali şi cu atât mai puţin din partea celorlalte formaţiuni aliate cu PDL-ul. Un loc de deputat ar mai putea câştiga în Cluj PPDD-ul în colegiul 8 Turda. „Nici vorbă, aici vom avea un candidat de-al nostru”, a declarat preşedintele PPDD Cluj, viceprimarul de Turda, Lucian Nemeş. O candidatură cu sprijinul UDMR ţine de domeniul fanteziei, aşa că lui Giurgiu nu-i rămâne decât să candideze pentru vreun partid fără şanse sau ca independent. În această ultimă variantă, legea electorală, care impune independenţilor să obţină 50% plus un vot în colegiu pentru a fi aleşi, îi retează orice speranţă. Potrivit unor afirmaţii de-ale sale mai vechi, în cazul în care nu va mai intra în parlament, se va întoarce la vechiul său loc de muncă din tipografie.

 Lăpuşan: problema colegiilor s-a tranşat la Bucureşti

Lăpuşan a mai spus că, de asemenea, nu i-a cerut nimeni să dea colegiul 7 Câmpia-Turzii, UNPR-ului, în virtutea faptului că titularul acestui colegiu a fost ex-vicepreşedintele UNPR Vasile Soporan. „Nici vorbă să dăm ceva UNPR-ului. La Câmpia-Turzii urmează să alegem dintre trei candidaţi: Ilarie Ivan, Petre Pop şi Laura Pop”, a precizat Lăpuşan. În schimb, şi el a recunoscut că problema colegiului 3 pentru Camera Deputaţilor, râvnit în egală măsură de liberali şi de social-democraţi, va fi soluţionată la Bucureşti. „La nivel local n-am reuşit să ne înţelegem. Cu siguranţă, la Bucureşti se va ajunge la o soluţie, pentru că mai sunt câteva zile şi începe campania electorală”, a spus Lăpuşan. Surse din PNL spun, însă, că, în proporţie de 90%, colegiul 3 va rămâne la PNL şi acolo va candida Ioan Petran. „Problema colegiilor în USL s-a negociat la Bucureşti, pe anumite criterii, pe care dânşii (cei din PSD – n.red.) le cunosc. La Cluj-Napoca, noi (ACD – n.red.) avem două colegii la Camera Deputaţilor, colegiul 2 şi colegiul 3. la Senat avem colegiul 2. Un  posibil schimb între colegii nu se poate face fără avizul Biroului Politic Judeţean (BPJ), deci orice discuţie legată de acest subiect este pură speculaţie”, a declarat vicepreşedintele PNL Cluj, preşedintele consiliului judeţean, Horea Uioreanu. El a sugerat că BPJ al PNL Cluj nu va aproba niciodată renunţarea la cel mai favorabil colegiu din municipiu. Aceleaşi surse liberale spun însă că, aşa cum anticipa ZIUA de CLUJ, este aproape sigur că, în cel mai bun colegiu liberal din judeţ (5 Gherla), pe care, până acum, se băteau Mihai Szeplekan şi Marius Mânzat, să fie „paraşutat” un candidat de la centru, fără ca numele acestuia să fie, deocamdată cunoscut. Numele vehiculat zilele trecute era cel al ministrului Eduard Helvig.

Explicatie foto: Mircia Giurgiu / foto Ioana Tohat