15 martie fără extremişti la Cluj, dar cu Avram Iancu “spânzurat” în Secuime

Organizatorii manifestărilor din acest an, dedicate zilei de 15 martie, UDMR, s-au ţinut de cuvânt şi nu au invitat şi nici nu au permis accesul extremiştilor din Garda Maghiară şi Garda Secuiască. Maghiarii din Cluj-Napoca au avut parte de una dintre cele mai liniştite sărbători. În schimb, manifestările radicale s-au mutat la Miercurea Ciuc.

Aproximativ 500 de maghiari s-au încolonat în faţa Institutului Teologic Protestant şi, acompaniaţi de o fanfară, au pornit în marş, interpretând cântece patriotice maghiare, de-a lungul Bulevardului 21 Decembrie, spre Biserica Sf. Mihail. Încadrată de poliţişti şi jandarmi şi având o maşină de poliţie cu girofar pe post de antemergător, coloana a ajuns la destinaţie provocând deranj minim traficului rutier. Un mic ocol prin faţa statuii lui Matei Corvin, după care oamenii au intrat în biserică pentru slujbă.

Jandarmii au format un cordon de protecţie de-a lungul trotuarului, dar nu au avut nici un motiv să intre în acţiune. Prezent la faţa locului pentru a-şi supraveghea oamenii, şeful Poliţiei municipale, comisarul-şef Marcel Bonţidean, recunoştea că este una dintre cele mai liniştite manifestări de 15 martie. "Avem aproximativ 150 de poliţişti şi jandarmi, dar nu cred că va fi cazul să intervenim. Dacă vor apărea băieţii aceia radicali, nu va fi nici o problemă, deja ne cunoaştem, avem stabilită chiar o relaţie cu ei, aş putea spune", a comentat ironic Bonţidean, făcând aluzie la arestările operate anul trecut în rândul reprezentanţilor Gărzii Secuieşti. De această dată, extremiştii maghiari nu şi-au mai făcut simţită prezenţa la Cluj.

N-au lipsit nici tradiţionalele discursuri, pigmentate cu momente artistice realizate de corul Liceului Reformat şi încheiate cu depuneri de coroane la placa comemorativă Petofi Sandor de pe sediul fostului hotel Biasini. Mesajele liderilor de la Bucureşti au fost citite de consilierul prezidenţial Eckstein-Kovacs Peter, în cazul preşedintelui Traian Băsescu, respectiv prefectul Florin Stamatian, pentru premierul Emil Boc.

Preşedintele a încercat să aducă la temă una dintre tezele sale favorite, privind modernizarea statului, despre care a spus că ar fi făcută "în spiritul revoluţiei franceze". La rândul său, Emil Boc i-a lăudat pe "cetăţenii români de etnie maghiară" pentru că "au pus umărul" la aceeaşi modernizare a statului. Dar n-au fost singurii care au contribuit la acest obiectiv. "La aceeaşi masă a guvernului, miniştrii români şi maghiari au luat măsuri dure, dar necesare pentru modernizarea statului", a transmis Boc în mesajul său. Prefectul Florin Stamatian a servit audienţei maghiare una caldă şi una rece. "Nu contează în ce limbă înveţi istoria, important e să ştii ce s-a întâmplat în 1848", a spus el, după care a încercat să le taie din speranţele regionalizării pe criterii etnice. "Ce contează că într-o euroregiune o parte sunt maghiari şi altă parte ucraineni dacă ei trăiesc împreună de generaţii", a spus Stamatian.

El a făcut şi o afirmaţie care a stârnit ironiile asistenţei. "Greutăţile ne demonstrează că toţi suntem la fel. Nu există nici o diferenţă între japonezi, români, maghiari sau francezi", a declarat prefectul. "Poate fiziologic, da' nici acolo. Între japonezi şi noi e diferenţă de specie", a comentat cineva din public. După ce l-a prezentat maghiarilor pe Avram Iancu drept un personaj exemplar, primarul Sorin Apostu nu a pierdut ocazia să le promită construirea centrului cultural şi modernizarea liniei de tramvai şi a reţelei stradale. Prezent la eveniment, preşedintele Consiliului Judeţean, Alin Tişe, nu a luat cuvântul. În schimb, în mesajul său, premierul Ungariei, Viktor Orban, s-a lăudat cu decizia acordării dublei cetăţenii, în vreme ce consulul Matyas Szilagyi s-a mândrit cu "Zilele culinare naţionale de la Cora". La momentul depunerii de coroane, cele mai aplaudate au fost coroanele depuse din partea Primăriei şi a Consiliului Judeţean.

Anul acesta, manifestările extremiste s-au mutat însă în Secuime. Deja celebrul lider al Gărzii Secuieşti, Barna Csibi, a organizat în centrul municipiului Miercurea Ciuc, cu aprobarea autorităţilor locale, punerea în scenă a unui "proces" în urma căruia un manechin cu chipul lui Avram Iancu a fost "condamnat la spânzurătoare şi executat". "Acuzaţiile" aduse lui Avram Iancu au vizat înfăptuirea de crime împotriva umanităţii şi genocidul. Barna a vorbit despre faptele moţilor conduşi de Iancu, Petru Dobra, Axente Sever şi alţii, "de o cruzime animalicească", împotriva maghiarilor. Barna a mai afişat nişte desene sub genericul "Din cruzimile valahilor". "Dumnezeu să fie milostiv cu sufletul lui. Aşa păţesc toţi care greşesc împotriva naţiunii maghiare şi a secuilor", a spus Barna, potrivit realitatea.net, după "execuţia" păpuşii.

La doar o zi după ce a oferit la Cluj-Napoca aproximativ 70 de "buletine de Ungaria", prezent la Miercurea Ciuc, vicepremierul ţării vecine, Semlyen Zsolt, a călcat pe urmele şefului parlamentului de la Budapesta, care în urmă cu doar câteva zile anunţase la Târgu Mureş sprijinul Ungariei pentru autonomia Ţinutului Secuiesc. Semlyen a trecut însă la nivelul următor, solicitând explicit autonomia. "Odată cu depunerea jurământului faţă de statul ungar, la solicitarea cetăţeniei ungare, fraţii noştri din Ardeal au devenit şi fraţii noştri de cetăţenie. Noi sprijinim dezideratul obţinerii autonomiei în zonele locuite de maghiari, pentru că tot ceea ce este normal în Europa trebuie să fie normal în orice ţară a Uniunii Europene. Acolo unde o naţiune trăieşte în minoritate, cerem să i se acorde autonomia culturală, iar acolo unde comunităţile de maghiari trăiesc în majoritate, compact, aşa cum este în Ţinutul Secuiesc, să se acorde autonomia teritorială şi toate formele de autonomie, conform regulilor şi normelor europene", a afirmat Semlyen, citat de realitatea.net.

Noua Dreaptă l-a comemorat pe Avram Iancu

În ziua în care liderul Gărzii Secuieşti l-a "judecat, condamnat şi spânzurat" pe Avram Iancu în Miercurea Ciuc, filiala clujeană a Noii Drepte l-a comemorat pe cel cunoscut drept "crăişorul munţilor", cu torţe, în faţa statuii din piaţa care îi poartă numele. Aproximativ 15 tineri s-au strâns pe platoul din faţa statuii, au spus o rugăciune şi au ascultat câteva discursuri naţionaliste. După aproximativ jumătate de oră acţiunea a luat sfârşit la anunţul liderului local al Noii Drepte, Daniel Bran.