A devenit Clujul unul din polii corupţiei în România?

Noul scandal de corupţie în care e implicată familia senatorului PSD Alexandru Cordoş e doar încă unul dintr-o serie de dosare grele de corupţie conţinând nume ale aleşilor clujenilor. Primari de comune prinşi cu mâna în sacul cu bani s-au ivit, de-a lungul timpului, peste tot, aşa că apariţia unor cazuri cum a fost Petre Coste din Jucu sau Petru Toadere din Călăţele nu poate avea neapărat efect de etichetă pentru un întreg judeţ. Dar atunci când vorbeşti de preşedinte şi vicepreşedinte de consiliu judeţean, de primarul municipiului reşedinţă de judeţ şi de parlamentari, lucrurile se schimbă.

În ultima vreme, Clujul nu numai că a călcat pedala acceleraţiei în privinţa numărului de aleşi suspectaţi sau condamnaţi pentru fapte de corupţie, dar chiar a inovat în domeniu. Spre exemplu judeţul Cluj a dat primul parlamentar ales direct din arest. E adevărat, liberalul (ex-PRM) Virgil Pop a fost ales în 2008 mai degrabă de calculator, de pe locul trei în colegiu, dar tot s-au găsit 2.300 de locuitori ai colegiului 8, din jurul Turzii, care au pus ştampila pe numele lui, deşi ştiau că e arestat preventiv pentru fapte de corupţie. După mai puţin de patru ani, Pop devenea primul parlamentar român condamnat la închisoare cu executare în timpul exercitării mandatului. El execută şi în acest moment pedeapsa de 5 ani de închisoare pentru trafic de influenţă, fals şi spălare de bani în legătură directă cu fapta de corupţie.

Lanţul loviturilor date de justiţie vârfurilor administraţiei clujene a debutat însă în noiembrie 2011, când a fost arestat vicepreşedintele consiliului judeţean, democrat-liberalul Radu Bica, acuzat de luare de mită pentru favorizarea unei firme la licitaţia pentru contractul de mentenanţă al proaspăt construitului nou stadion al Clujului. După un an avea să fie condamnat definitiv tot la cinci ani de închisoare cu executare. Bica a fost eliberat condiţionat în noiembrie anul trecut.

Fostul număr doi la comanda judeţului a căzut, însă, în plasa unui năvod care fusese aruncat de procurorii DNA pentru un „peşte" mult mai mare, primarul mun. Cluj-Napoca, Sorin Apostu, care avea să fie arestat la doar câteva zile după Bica, pentru acuzaţii de luare de mită în formă continuată. Arestarea lui Apostu avea să fie o lovitură de imagine extrem de grea pentru premierul de atunci, Emil Boc, cel care îl girase politic pe Apostu şi care, practic îi lăsase funcţia de primar moştenire. Cel care devenise cunoscut în Cluj drept „fifty-fifty" încă de pe vremea în care era director tehnic în primăria condusă de Boc avea să fie condamnat definitiv abia după aproape trei ani, în iulie 2014, la patru ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru luare de mită, complicitate la spălare de bani în formă continuată şi complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată. Apostu îşi execută, în acest moment, pedeapsa la penitenciarul Gherla.

A venit la rând preşedintele consiliului judeţean Horea Uioreanu, arestat în mai 2014 pentru cinci infracţiuni de luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la spălare de bani. După aproape jumătate de an petrecut după gratii, măsura preventivă i-a fost schimbată de instanţa de judecată în arest la domiciliu, la începutul acestei luni el fiind eliberat sub control judiciar. Uioreanu a fost trimis în judecată, procesul său fiind în curs de desfăşurare. Cert este că, odată cu reţinerea lui Uioreanu, judeţul Cluj a stabilit un nou record, fiind primul judeţ cu fostul primar al municipiului reşedinţă de judeţ condamnat şi preşedintele consiliului judeţean arestat preventiv, ambii pentru fapte de corupţie.

La începutul acestui an, Clujul a dat şi primul deputat condamnat care îşi continuă mandatul. Preşedintele UDMR Cluj, deputatul Mate Andras Levente, a fost condamnat definitiv la şase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, deoarece îşi angajase soţia la cabinetul parlamentar. Cu toate acestea, Mate şi-a păstrat nu doar mandatul de deputat, ci şi funcţia de lider de grup.

Senatorul PSD Alexandru Cordoş este cel mai recent personaj care se alătură acestei liste cu nume „ilustre". Potrivit comunicatului DNA Cluj, împotriva sa a fost declanşată urmărirea penală pentru complicitate la trafic de influenţă, cu cinci probe materiale, într-un dosar în care cele mai grave acuze, de trafic de influenţă, cu 26 de probe materiale, planează asupra soţiei lui Cordoş, care ar fi vândut, pentru sume între 1.000 şi 10.000 de lei, influenţa politică a soţului său, promiţând „clienţilor" diverse locuri de muncă. Sub urmărire penală a fost pusă şi fiica cuplului, tot pentru complicitate la trafic de influenţă (trei probe materiale).

Teoretic, în fruntea „trebilor" municipiului, judeţului sau ţării, ar trebui să-i alegem pe cei mai buni, mai harnici şi mai cinstiţi dintre noi. Or, dacă „cei mai buni, mai harnici şi mai cinstiţi" dintre clujeni ajung să facă coadă la DNA, ne mai putem oare împăuna cu calităţile pe care susţinem că le-ar avea ardelenii? E adevărat, Apostu e „vinitură" din Moldova, dar noi, clujenii, l-am considerat cel mai potrivit să ne conducă oraşul.