Alegeri prezidențiale | Campania electorală, pe ultima sută de metri. „Negativă, tensionată și marcată de un discurs cu tendințe violente"

Timp de aproape o lună, românii au avut parte de o campanie electorală în care dezbaterile reale au lipsit, iar candidații au fost mai mult invizibili. Pe ultima sută de metri, și în goană după voturi, sunt organizate confruntări directe, fără ca aspiranții la fotoliul de președinte al României să vină neapărat cu ceva nou în fața alegătorilor, înafară de acuze, înțepături și replici acide. Duminică, însă, la vot, românii vor avea ultimul cuvânt.

În opinia unor analiști politici, campania electorală din aprilie 2025 a fost negativă, tensionată și marcată de un discurs cu tendințe violente.

Campania electorală din aprilie 2025 nu a fost constructivă sau moderată, ci dimpotrivă a accentuat criza de încredere și a reflectat polarizarea și frustrarea, afirmă analistul politic Cristian Pîrvulescu, care apreciază că aceasta s-a desfășurat într-un climat tensionat, dar predictibil, marcat de polarizare, mesaje naționaliste și o competiție strânsă între competitori.

'În contextul anulării scrutinului din decembrie și repetării alegerilor prezidențiale, campania electorală s-a desfășurat într-un climat tensionat, dar predictibil, marcat de polarizare, mesaje naționaliste și o competiție strânsă între challengeri. Din aceste cauze, competiția electorală a fost puternic marcată de o campanie negativă, mai amplă și mai bine regizată decât în scrutinele anterioare. Atunci când programele există, ele sunt doar simple exerciții impuse. În loc să se axeze pe programe, soluții și viziuni pentru viitor, candidații și-au concentrat mesajele pe atacuri directe și indirecte, discreditări personale și teme menite să stârnească frică sau indignare', a declarat, profesorul Cristian Pîrvulescu, pentru Agerpres.

Analistul politic consideră că, departe de a fi o campanie 'cuminte' sau moderată, campania electorală din noiembrie 2024 a fost una care încă păstra elemente tradiționale.

'La competiția tradițională dintre PSD și PNL se adăuga însă și cea care dădea voce clivajului pro sau anti-Europa. Deși au luat-o în calcul, partidele-sistem și candidații lor nu au înțeles schimbarea de paradigmă și au fost puse în dificultate. Campania electorală din aprilie 2025 a fost negativă, tensionată și marcată de un discurs cu tendințe violente. Tema centrală a fost contestarea procesului democratic și a modului în care a fost organizat scrutinul, ceea ce a pus candidatul partidelor-sistem în defensivă. Retorica politică a fost dominată de acuzații dure, atacuri directe și polarizare accentuată. Mai multe partide și candidați au folosit retorica fricii și a 'pericolului iminent' pentru a mobiliza alegătorii. Tema 'turul doi înapoi' a devenit simbolul neîncrederii în instituțiile electorale, sugerând că unii actori politici au fost eliminați sau marginalizați prin metode controversate', a explicat Cristian Pîrvulescu.

El a arătat că 's-a speculat că procesul electoral a fost manipulat sau modificat în favoarea unor candidați, ceea ce, pe fundalul teoriilor conspiraționiste, a alimentat tensiunile'.

'Emoțiile negative (frustrare, revoltă, sarcasm) au fost vizibile atât în discursurile candidaților, cât și în reacțiile publicului, iar rețelele sociale au fost un spațiu de confruntare dură, adesea lipsită de argumente raționale. Campania din aprilie 2025 nu a fost una constructivă sau moderată, ci dimpotrivă a accentuat criza de încredere și a reflectat polarizarea și frustrarea', a mai subliniat profesorul Pîrvulescu.

Cât de eficiente au fost mesajele candidaților

Referindu-se la eficiența mesajelor competitorilor către populație, el a explicat că 'diferența dintre o campanie electorală pentru turul întâi al alegerilor prezidențiale și cea pentru turul al doilea este semnificativă, atât din punct de vedere strategic, cât și tactic'.

'La primul tur obiectivul îl reprezintă mobilizarea propriei baze electorale. Candidații își afirmă clar identitatea politică, vorbesc în special pentru propriul electorat și folosesc un discurs nu neapărat ideologic, pentru că în România nu este o tradiție a dezbaterii ideologice, dar mai radicalizat și mai conturat. În schimb, la turul al doilea accentul cade pe câștigarea electoratului indecis și atragerea susținătorilor celorlalți candidați. Tonul devine mai moderat, iar mesajele tind să fie mai largi, mai incluzive și mai echilibrate. În campania pentru primul tur se utilizează o tehnică discursivă dură și polemică. Candidații se delimitează între ei, folosesc atacuri și încearcă să își marcheze un profil clar - naționalist, pro-european, reformist, tehnocrat etc', a arătat Pîrvulescu.