Alegerile locale, din nou în pericol

Un cetăţean din Ploieşti a contestat listele de semnături ale tuturor candidaţilor din judeţ, pe motiv că modul în care acestea au fost colectate a încălcat prevederile legii 677/2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal. Ceea ce remarcă, practic, ploieşteanul este un conflict în interpretarea unitară a legii, sau mai pe înţelesul tuturor, un conflict între legea sus-menţionată şi legea alegerii autorităţilor administraţiei locale. Potrivit legii alegerilor, formularul tipizat pentru strângerea de semnături de susţinere trebuie să conţină „numele şi prenumele susţinătorului, cetăţenia, data naşterii, denumirea, seria şi numărul actului de identitate şi semnătura acestuia", toate acestea fiind, în accepţiunea legii, date cu caracter personal.

Potrivit legii 677, colectarea şi procesarea datelor cu caracter personal nu poate fi făcută decât de persoane autorizate de către Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) şi doar după notificarea ANSPDCP asupra operaţiunii. Colectarea datelor respective este realizată practic întotdeauna de simpli activişti sau militanţi de partid, de prieteni, rude sau simpli susţinători ai candidaţilor, întregul proces de completare, centralizare şi apoi operare a listelor în birorurile electorale nu respectă cele două condiţii impuse de legea 677.

„Legea electorală face parte din categoria legilor speciale, care pot deroga de la alte legi, dar, într-adevăr, pentru asta, în textul legii alegerilor locale trebuia să existe sintagma «prin derogare de la legea 677/2001», care, însă, nu există, iar vina aparţine legiuitorului, parlamentul. Avem de-a face cu un conflict în interpretarea unitară a legii, care poate fi judecat doar de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), fie la sesizarea unei instanţe de judecată, fie a Parchetului General. ÎCCJ poate cere parlamentului să pună în acord cele două legi, dar, după părerea mea, o asemenea sentinţă nu ar putea opera decât pentru viitor, deci nu va pune în pericol alegerile din 5 iunie", a explicat deputatul UDMR Mate Andras Levente, membru al comisiei juridice a camerei inferioare a parlamentului.

În virtutea acestor argumente, ploieşteanul a solicitat Biroului Electoral Judeţean (BEJ) Prahova să invalideze toate listele de semnături. Cum singurele norme după care funcţionează un birou electoral sunt cele referitoare strict la procesul electoral, în mod firesc, BEJ Prahova şi-a declinat competenţa şi a trimis solicitarea ploieşteanului spre soluţionare ANSPDCP. În situaţia în care instituţia respectivă ar constata că listele de susţinere a candidaţilor au fost întocmite cu încălcarea legii 677, le-ar putea contesta în instanţă, de unde s-ar putea ajunge la ÎCCJ. Cert este că un verdict judecătoresc privind invalidarea listelor de susţinători fie şi numai în judeţul Prahova, ar crea o problemă majoră privind desfăşurarea întregului proces electoral conform calendarului stabilit. O mână de ajutor ar putea veni din partea Curţii Constituţionale, care ar putea califica drept neconstituţională condiţionalitatea privind semnăturile de susţinere. Numai că, în acest caz, fireşte, şi-ar cere dreptul de a intra în competiţia electorală toţi candidaţii ale căror candidaturi au fost respinse deja pe motiv de neîndeplinire a criteriului semnăturilor.