Am făcut primul conspect pentru viitorul primar

Ar fi inteligent din partea viitorului primar, oricare ar fi el, să studieze proiectele învinşilor, unde ar putea descoperi idei bune pentru Cluj. Noi i-am făcut un prim conspect.

ZIUA de CLUJ vrea să creadă că viitorul edil al Clujului nu va fi caracterizat de suficienţă, ba chiar tragem nădejde că va fi un deschis la minte. Un personaj care nu trăieşte cu iluzia că ar fi depozitarul adevărului absolut este înclinat, îndeobşte, spre a folosi orice oportunitate pentru a afla lucruri noi, preferabil utile.

În aceste condiţii, ar fi extrem de sănătos, în primul rând pentru Cluj şi locuitorii săi, ca viitorul ocupant al biroului numărul unu al clădirii de pe Calea Moţilor să nu se limiteze la programul său electoral, pe baza căruia a obţinut girul alegătorilor, ci să studieze şi proiectele contracandidaţilor săi. Nu de alta, dar poate va găsi acolo idei bune care, întâmplător, lui nu i-au trecut prin cap, dar s-ar putea dovedi extrem de sănătoase pentru locuitorii urbei pe care vrea să o păstorească în următorii patru ani.

Dincolo de cvasi-prezentele soluţii, aproape trase la indigo, privind criza parcărilor, dincolo de centurile Clujului, de construirea de creşe şi grădiniţe sau expresia lemnoasă „să punem administraţia în slujba cetăţeanului", prezente în mai toate programele candidaţilor (vorbim de candidaţii care au aşa ceva, adică doar jumătate dintre cei care susţin că vor să fie primarii Clujului), fiecare program de campanie conţine şi câteva (puţine, e drept) idei sau proiecte dacă nu originale, măcar de negăsit la ceilalţi candidaţi, dar care ar putea fi extrem de benefice pentru oraşul nostru. ZIUA de CLUJ vrea să îi dea o mână de ajutor viitorului edil şi îi oferă un prim conspect al ideilor care chiar merită luate în considerare.

Ca un ultim exerciţiu de corectitudine politică, vom prezenta proiectele în ordinea alfabetică a candidaţilor. Aşadar, Liviu Alexa propune transformarea firească a unei stări de fapt într-o stare „de jure". Mai precis, oficializarea statutului comunei Floreşti de cartier-dormitor al Clujului. În fond, Floreştiul a ajuns cea mai mare comună din ţară cu ajutorul clujenilor care s-au mutat acolo. Ar fi aberant (deşi extrem de specific românesc) ca o evoluţie administrativă firească să fie blocată de orgoliile unora care se vor primari, viceprimari sau consilieri de Floreşti. Sigur, treaba presupune organizarea unui referendum pentru fuziune între cele două localităţi.

O altă idee de-a lui Alexa, pe cât de curajoasă, pe atât de sănătoasă pentru banii clujenilor, este stoparea finanţării bisericilor de la bugetul local. Singura formă în care aceste instituţii ar mai putea avea acces la banii clujenilor ar fi calea utilizată de ONG-uri. N-au decât să gândească proiecte sociale pentru care vor putea solicita ajutorul primăriei, dar atât. Că o asemenea politică ar trebui extinsă la nivel naţional, nu credem că mai necesită explicaţii într-un stat laic, potrivit Constituţiei.

Că generaţiile tinere par a trăi numai prin intermediul şi pentru tablete şi smartphone-uri e un adevăr de necontestat. În atare condiţii, orice tentativă de a mai scoate copiii la aer şi la mişcare nu poate fi decât salutată. Prin urmare ar fi extrem de benefică punerea în operă a proiectului gândit de Emil Boc privind redeschiderea curţilor şcolilor şi liceelor pentru copii, inclusiv sau mai ales pe perioada vacanţelor.

Ca majoritar ortodocşi, ne repugnă ideea extrem de septică, dar mai ales de eficientă şi, nu în ultimul rând, economicoasă a incinerării după moarte. Aşa am ajuns să nu mai găsim locuri în cimitire, să plătim şpăgi serioase sau să mergem cu mortul până aproape afară din Cluj ca să găsim un loc în care să-l împământenim. Prin urmare, ideea lui Boc de a construi un cimitir nou e una extrem de utilă.

Toată lumea vorbeşte de pietonalizarea completă a centrului Clujului (eventual într-o primă fază cu permiterea accesului mijloacelor de transport în comun), însă doar Octavian Buzoianu a schiţat şi câteva soluţii, privind crearea, cu ajutorul sensurilor unice, a unor inele interioare în jurul centrului pietonalizat, pe structura străzilor existente. Tot el spune că a identificat în zonă 20 de posibile amplasamente pentru parcări inteligente pe structură uşoară cu suprafeţe mici. În aceeaşi idee, el impune aprovizionarea unităţilor comerciale din centru doar noaptea, între orele 23:00 - 5:00.

Un alt proiect interesant gândit de Buzoianu, mai ales în condiţiile în care avem pretenţii la titlul Capitală Culturală Europeană este cel al înfiinţării unui muzeu al ştiinţei, dar şi a deschiderii în franciză de muzee sau săli de expoziţie de renume internaţional.

Că atunci când vine vorba de infrastructura rutieră a urbei, regula în Cluj este că nu ştie stânga ce face dreapta, a devenit, practic, o axiomă. Străzi sparte de trei ori, una după alta, pentru trei lucrări diferite, în acelaşi loc sau străzi proaspăt asfaltate şi sparte după doar câteva zile, au devenit aproape o fatalitate a vieţii clujeanului de rând. Prin urmare, pare extrem de la locul ei propunerea candidatului UCDR David Ille de înfiinţare a unui serviciu de sincronizare a lucrărilor publice.

Colegul său de partid, deschizătorul listei UCDR pentru consiliul judeţean, Mitraş Dudaş, e poate singurul politician care a avut curajul să spună public faptul că a mai investi în calul mort numit Aeroportul Internaţional „Avram Iancu" e echivalent cu aruncatul banilor clujenilor pe Apa Sâmbetei, în condiţiile în care este tot mai evident că aeroportul clujean nu mai poate rezista multă vreme în acea locaţie complet necorespunzătoare (în câţiva ani Clujul va deveni probabil singura localitate de pe mapamond cu aeroport în mijlocul oraşului şi, în plus, relieful înconjurător e complet neprielnic unei activităţi aeronautice, iar lucrurile astea sunt cunoscute foarte bine, dar sunt trecute sub tăcere de majoritatea decidenţilor) şi va trebui inevitabil mutat, probabil la Luna. „În mod evident nu mai trebuie dezvoltat acest aeroport, complet nepotrivit ca locaţie, ci trebuie construit, în altă parte, un aeroport cu adevărat regional. Nu aşa se face un aeroport regional, redenumind drept regional un aeroport local", a spus Dudaş. Sigur, aeroportul nu ţine de primărie, dar ideea stopării investirii de bani într-un obiectiv care nu mai are multă viaţă înainte merita evidenţiată.

Irina Pop cere transparenţă absolută din partea primăriei în cheltuirea banului public. Ea propune nu doar publicarea pe site-ul instituţiei a valorii tuturor contractelor semnate de primăriei, ci şi evoluţia lor, incluzând toate adiţionalele apărute pe parcurs, până la preţul final al lucrării.

Tot de la candidatul M10 vine una dintre, poate, cele mai originale soluţii de fluidizare a traficului: interzicerea circulaţiei vehiculelor tip „şcoală" la orele de vârf. Nu că ar avea vreun impact major, dar o asemenea măsură măcar ar elimina o parte dintre elementele care pot aduce, atunci când apar, o presiune în plus pe nervii clujeanului care tocmai a „prins" a cincea oară „stopul". Mai anii trecuţi se vehicula o propunere similară, ca abonamentele gratuite ale pensionarilor pentru transportul în comun să nu fie valabile în orele de vârf. Din păcate, primarul a ignorat-o.