Ambasadorul român la Budapesta chemat de MAE ungar să explice declaraţiile lui Corlăţean

Secretarul de Stat în Ministerul ungar de Externe Zsolt Nemeth l-a convocat joi pe ambasadorul român în Ungaria, Victor Micula, pentru a respinge, într-o declaraţie verbală, ceea ce a declarat ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, la Izvorul Mureşului şi într-un interviu recent.

Nemeth a respins ferm acuzaţiile lui Corlăţean, potrivit cărora legea ungară privind coeziunea naţională conţine o strategie ungară de "recucerire a Bazinului Carpatic" şi urmăreşte să "repună în discuţie tratatele de pace de la Versailles". "Textul legii conţine tocmai opusul", a declarat secretarul de stat, citat de MTI.

Ministerul a respins, de asemenea, declaraţiile lui Corlăţean potrivit cărora legea prin care se acordă cetăţenia ungară "stabileşte un criteriu etnic".

În realitate, afirmă Nemeth, practica ungară, similară celei româneşti, le cere aplicanţilor să stăpânească limba maghiară şi să aibă rude de sânge cu cetăţenie ungară.

"Concluziile nefondate" au ca scop să calomnieze Ungaria şi să intimideze etnicii maghiari din România, a declarat Nemeth, adăugând că eforturile declarate democratic ale comunităţii maghiare din România, inclusiv cererile de autonomie, sunt legitime şi conforme practicii şi normelor europene şi internaţionale.

Secretarul de stat i-a spus ambasadorului că Ungaria continuă să fie implicată în dezvoltarea relaţiilor cu România pe baza unui dialog sincer şi obiectiv.

Ce i-a înfuriat pe oficialii maghiari

Titus Corlăţean a afirmat că situaţia actuală a relaţiei dintre cele două state a fost generată de lipsa unor reacţii ferme din partea "preşedintelui, premierului, Guvernului şi instituţiilor publice" în 2010, atunci când Guvernul Fidesz, sprijinit de Jobbik, a adoptat legea privind "comemorarea Tratatului de la Trianon" şi legea privind acordarea cetăţeniei ungare.

Ministrul de Externe a spus recent la Izvoru Mureşului că legea cetăţeniei ungare, despre are liderii maghiari susţin că este similară celei româneşti, este "fundamental diferită de cea română".

"Aceste două legi trebuiau să genereze şi trebuie să genereze reacţii foarte clare politice din partea preşedintelui, premierului şi Guvernului şi instituţiilor statului. Pentru că prima lege, privind Trianonul, stabilea foarte clar şi de data asta într-un sistem instituţionalizat, structurat, o strategie foarte clară de recuperare a Bazinului Carpatic pentru naţiunea ungară şi de repunere în discuţie a sistemului de pace de la Versailles. Este o chestiune extrem de gravă. Iar cea de-a doua lege, a cetăţeniei maghiare, despre care, în mod eronat, unii oficiali ungari au afirmat că ar fi similară cu legea românească, această lege va avea consecinţe", a precizat Corlăţean.

El a susţinut că, spre deosebire de legea românească privind acordarea cetăţeniei, care este "o reparaţie istorică morală, pe care statul român avea datoria să o realizeze" faţă de cetăţenii români care au pierdut-o, legea prin care se acordă cetăţenia ungară "stabileşte un criteriu etnic".

Ministrul de Externe a adăugat că lipsa opoziţiei în 2010 a generat consecinţele din prezent, când Transilvania a devenit "un potenţial electoral pentru forţele politice de la Budapesta".