Amnistia fiscală şi reducerea CAS: "Măsuri populiste, luate din interes politic"

Camera Deputaţilor a dat marţi votul final pe legile care presupun amnistia fiscală, pentru mame, pensionari și bugetari şi reducerea CAS, cu 5 puncte procentuale pentru angajatori. Analiştii vorbesc despre pomeni electorale şi spun că statul ar trebui să clarifice legislaţia şi să-şi sancţioneze funcţionarii care greşesc.

Măsura reducerii CAS ar urma să se aplice de la 1 octombrie. Ea a fost luată de guvern în iunie, a fost adoptată şi de Parlament, dar nu a fost promulgată de preşedinte, care a cerut reexaminarea legii pe motiv că guvernul nu are bani să compenseze reducerea CAS. Acum, preşedintele fie promulgă legea, fie o atacă la Curtea Constituţională.

Proiectele de lege privind amnistia fiscală a pensionarilor şi a mamelor care au primit sume necuvenite din vina funcţionarilor au fost aprobate de guvern în luna august. Amnistia a fost extinsă apoi şi asupra bugetarilor. Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a declarat că de prevederile legilor privind amnistierea fiscală vor beneficia 20.000 de mame, 50.000 de pensionari şi 25.000 de bugetari.

Măsura reducerii CAS a fost susţinută de toate grupurile parlamentare, şi din opoziţie, şi de la putere. Analiştii politici şi economici însă au catalogat cele două măsuri ca făcând parte din pachetul de măsuri electorale pe care premierul şi PSD le pregătesc românilor pentru a câştiga alegerile prezidenţiale din toamnă.

Analistul economic clujean Emil Culda a declarat pentru ZIUA de CLUJ că măsura reducerii CAS cu 5 procente este una binevenită, deşi este marcată de conotaţia politică a momentului şi sună electoral. „Orice formulă prin care întreprinzătorul este uşurat de o povară fiscală este binevenită, e o gură de oxigen care dă posibilitatea multor firme să-şi continue activitatea. Mai compensează şi Guvernul ceva din măsurile care au împovărat contribuabilul în ultimii ani, dacă ne gândim la taxa pe stâlp sau alte asemenea obligaţii", spune Emil Culda.

Referitor la legea amnistiei fiscale a celor care au primit bani nemeritaţi din greşeli ale funcţionarilor, analistul Emil Culda a opinat: „M-aş bucura să fie un precedent în care statul îşi asumă greşelile. În paralel ar trebui identificaţi şi vinovaţii din rândul funcţionarilor statului. Aceste greşeli se petrec şi în multe alte situaţii. Sunt multe prevederi echivoce, interpretabile, care ar trebui reglementate clar, inclusiv în zona fiscală. Guvernul ar trebui să analizeze cazurile de litigii între contribuabili şi fisc, de exemplu, şi ar vedea că sunt câteva articole neclare din Codul Fiscal, care sunt interpretate diferit şi pentru care oamenii ajung în diverse litigii".

O părere tranşantă despre cele două legi aprobate de parlament marţi o are omul de afaceri şi analistul economic clujean Mihai Şerban, care spune că „ambele sunt măsuri populiste, care fac parte din jocul intereselor politice". Şerban îşi argumenteză opinia. „Reducerea CAS cu 5 la sută nu este o măsură cu esenţă economică , deşi pare că lasă nişte bani firmelor. Ea nu va duce la creşterea salariilor sau la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale angajaţilor. Majoritatea frmelor româneşti sunt decapitalizate, cu profit marginal, iar resursele modeste rămase în plus la dispoziţia firmelor nu vor rezolva măsurile salariale, ci doar parţial pe cele patronale", afirmă Mihai Şerban.

Mihai Şerban a vorbit şi despre amnistia fiscală: „Un sfert din salariaţii României sunt salariaţi la stat. Orice bănut dat acestor oameni preprezintă, poate, un procent în plus în înclinarea balanţei de vot".

„Ambele măsuri luate de guvernaţi sunt acţiuni concertate de câştigare a bunăvoinţei electoratului român", a concluzionat analistul clujean.