ANALIZĂ | Cine ar putea fi prezidențiabilul partidelor proeuropene / Șanse mici pentru „variante din lumea extrapolitică” / „Va fi dificil de identificat un candidat”

ANALIZĂ | Cine ar putea fi prezidențiabilul partidelor proeuropene / Șanse mici pentru „variante din lumea extrapolitică” / „Va fi dificil de identificat un candidat”

După șocul și drama primului tur al alegerilor prezidențiale anulate, în urma căruia un candidat surpriză și extrem de controversat a luat fața celorlalți cu notorietate, dar cu mesaje populiste și deja învechite, clasa politică românească tradițională încearcă să se reseteze.

O mare coaliție a fost bătută în cuie, care anunță și un potențial unic candidat la președinția României, dacă orgoliile vor fi lăsate de-o parte. Pentru cursa prezidențială, mai multe nume sunt vehiculate în momentul de față în spațiul public, însă niciunul asumat sau anunțat oficial. Printre acestea se regăsesc primarul capitalei Nicușor Dan, liberalul Ilie Bolojann, de la Cluj rectorul UBB, Daniel David, dar nu numai.

Analiștii politici clujeni contactați de ZIUA de CLUJ au prezentat câteva scenarii pe care partidele tradiționale le-ar putea lua în calcul pentru găsirea candidatului potrivit.

În opinia lui Sergiu Mișcoiu, profesor universitar la Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB Cluj, prin ultimii pași făcuți, partidele clasice par să fi învățat o primă lecție din cele întâmplate la primul tur al alegerilor prezidențiale, însă marea provocare va fi pentru acestea prezidențiabilul, care va trebui să fie și pe placul PNL și al USR, dar și pe placul PSD, ceea ce e destul de greu.

„Decizia partidelor din coaliția proeuropeană de a merge împreună cu un candidat comun la alegerile prezidențiale pare să fie una bine întemeiată, după drama turului întâi al alegerilor anulate de luna trecută. Partidele pare că au învățat o primă lecție din ceea ce s-a întâmplat atunci și realizează că în cazul în care sunt în ordine foarte dispersată pentru alegerile prezidențiale există șanse ca în turul al doilea să apară candidați din zona aceasta a extremei drepte și a naționalismului. Nu este exclus un asemenea scenariu. Tocmai pentru a-l evita este logic să își unească forțele și să propună o candidatură comună.

Problemele sunt însă multiple, aceste partide au profile de politicieni și de alegători diferite, candidații lor nu seamănă unii cu alții. În felul acesta, compromisul pentru a desemna un independent pare să fie justificat. Dar deși este justificat, acest compromis nu face ca lucrurile să avanseze, dacă rămâne la stadiul de intenție. Timpul nu este foarte lung și de asemenea dificultatea majoră constă în identificarea unei personalități independente care să fie în același timp agreată de partide, fără animozități cu acestea, fără niciun fel de dubiu privind integritatea sa morală și cu un grad de notorietate foarte ridicat pentru a acoperi de fapt un public larg din România care nu se informează din media tradițională, ci este din ce în ce mai dornică de a se informa de pe site-urile și organele de media digitale neoficiale și de multe ori underground.

Un personaj clasic are mari dificultăți în a pătrunde în aceste medii de informare”, subliniază Sergiu Mișcoiu.

Analistul atrage atenția asupra uneia dintre variantele de prezidențiabili, cu plusurile sau minusurile ei.

„O propunere care a venit din partea lumii academice, societății civile a fost Nicușor Dan, care poate ar fi agreat de PNL, cu siguranță va găsi o cale de dialog cu USR din care provine, de altfel, însă marea necunoscută rămâne legată de publicul PSD.

Alte variante din lumea extrapolitică pot să circule dar șansele pentru ca acestea să fie realizate sunt destul de mici tocmai fiindcă pentru o asemenea funcție este nevoie de o experiență politică preexistentă pe care multe persoane cu un grad mare de notorietate și chiar orientate în jurul unor valori europene nu o au”, mai spune Sergiu Mișcoiu.

Programul comun, un semn de maturitate

Alegerile prezidențiale ar putea avea loc în primăvară, astfel că timpul pe care partidele politice îl au la dispoziție să găsească un candidat comun care să fie pe placul publicului larg este destul de scurt, fie că e independent sau provine dintr-unul din partidele ce alcătuiesc coaliția.

Radu Albu- Comănescu, lector la Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB Cluj, nu e foarte optimist când vine vorba de scenariul găsirii unui candidat „minune”, deși inițiativa partidelor de a găsi o alternativă va da bine în ochii electoratului. „Chestiunea programului comun este binevenită și ar fi un semn de maturitate care poate ne-ar lăsa să bănuim un restart în politica românească după șocul acestor alegeri. Confirmarea va veni doar după ce vom vedea tipul de interacțiune și parcurs politic al partidelor implicate negocieri, și modul în care acestea înțeleg să își respecte alianța.

Cât despre candidatul comun, numele prezentate de către UDMR sunt orientative, nu cred că ele reprezintă o listă confirmată, nici negociată, cu atât mai mult cu cât cei implicați nu au fost întrebați cu privire la o asemenea candidatură. 

Va fi dificil de identificat un candidat care să răspundă unor solicitări probabil mult peste criteriile rezonabile, de la integritate și carismă la eficiență și bună credință. Nu văd posibil un asemenea candidat, dar o alternativă bine justificată și cu competențe credibile s-ar putea să aibă trecere în ochii electoratului”, atrage atenția Radu Albu-Comănescu.

Citește și Rectorul UBB Cluj, Daniel David, candidat la prezidențiale? Cine a venit cu propunerea

Ce spune rectorul UBB Cluj, Daniel David, despre o eventuală candidatură la președinția României

 

 

 

 

Comenteaza