ANALIZĂ | Duminică, ne alegem președintele / „Probabil, cel mai nebulos scrutin”, după „cea mai lipsită de consistență campanie electorală” / De ce e important primul tur

Anul 2024 este, pentru România, cel mai efervescent din punct de vedere politic din istoria posdecembristă. Analiștii politici clujeni contactați de ZIUA de CLUJ, fac „un inventar” al candidaților la prezidențiale și realizează o fotografie de moment a sondajelor de opinie, într-un context politic internațional.

Românii sunt așteptați duminică să își voteze președintele, în primul tur al alegerilor. Cele mai recente sondaje de opinie au relevat însă faptul că foarte mulți dintre ei sunt încă indeciși pentru că „oferta” candidaților nu i-a convins, neapărat. Ce-i drept, nici nu prea au avut de unde alege, atrag atenția analiștii.

Alegerile prezidențiale, în context internațional

Horia Nasra, analist politic clujean și fost lider al PSD Cluj, vorbește despre importanța alegerilor prezidențiale în cntextul în care acestea vin după recentele alegeri din SUA. Odată cu revenirea lui Trump la putere, Occidentul s-a restartat, atrage atenția Nasra.

„Alegerile de duminică din România sunt o piesă în puzzle-ul geopolitic al lumii occidentale. După alegerea lui Trump, occidentul s-a restartat pentru că după cum bine știm farul financiar și economic al lumii occidentale este peste Atlantic în America. România iese din epoca influenței Partidului Democrat cu ale sale preferințe politice și intră în zodia Trump, pentru că azi partidul Republican înseamnă doctrina Trump.

Deja se prefigurează o axă de negociere și strategie, Trump – Viktor Orban – state din Europa de Est și vedem că Marcel Ciolacu a făcut deja pași concreți în această direcție. De asemenea, afilierea sinceră a lui George Simion la trumpism nu poate fi contestată și cred că va obține un scor peste cel dat în sondaje”, spune Horia Nasra, pentru ZIUA de CLUJ. 

În opinia analistului, PNL s-a mobilizat, în ultima perioadă în Ardeal, însă dreapta va avea de pierdut din cauza orgoliilor.

„Pe de altă parte se simte mobilizarea PNL din ultima perioada, sunt lideri din Ardeal cu multă legimitate precum Bolojan, Boc, Tișe, Dumitrel, Cionca, care dau greutate candidaturii lui Ciucă, însă consider că valul suveranist nu-i avantajează pe Ciucă, Lasconi sau Geoană. Campania mi s-a părut slabă, poate cea mai lipsită de consistență după Revoluție și cred că doar dacă dreapta (PNL și USR) își fixa un singur candidat putea interveni o supriză electorală, dreapta a fost prea orgolioasă pentru un proiect comun și s-a dispersat pe modelul CDR din 2000. Cât despre dezbaterea de zilele trecute, aceasta va influența votul într-o mică măsură”, a mai subliniat Nasra. 

Candidații, unul și unul...

Dincolo de campania electorală „incosistentă” a existat și o dezbatere de la care au lipsit tocmai protagoniștii, și care a scos la iveală profiluri total diferite de candidați. Radu Albu-Comănescu, lector la Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB Cluj, atrage atenția asupra plusurilor și munisurilor competitorilor. În opinia analistului, aceste alegeri reprezintă un scrutin nebulos, din mai multe puncte de vedere.

„Este probabil cel mai nebulos scrutin la care democrația românească a asistat în istoria ei postdecembristă, cu un electorat pierdut de sondaje vizibil alterate și adesea contradictorii, cu 25 la sută care se declară nehotărâți (și care constituie marea miză a mesajelor electorale de pe ultima sută de metri). Dezbaterea de zilele trecute a adus la suprafață profilurile considerabil diferite ale candidaților, în termen de competență, experiență și rețele internaționale de contacte de care pot dispune; un George Simion decent în comportamentul public (singurul lucru rar pozitiv care poate fi spus despre prezența domniei sale în politica românească), o Elena Lasconi încă departe de a înțelege dimensiunea competențelor internaționale care îi revin unui președinte, un Ludovic Orban care nu ne-a oferit nici o surpriză reală, și o zonă de independenți care divizează același segment electoral.

Absența puțin glorioasă a lui Marcel Ciolacu și a domnului Ciucă atestă fuga de întrebări dificile; Cele mai prezidențiale staturi le-au avut în mod evident Mircea Geoană și Cristian Diaconescu, din care doar primul venit cu un plan complet și o viziune integrată a dezvoltării României pe termen mediu și lung. Bătălia reală se dă între un sistem politic rodat de cele două partide de la guvernare (binomul Ciolacu-Ciucă), și doi candidați externi sistemului : unul cu un mai vechi profil politic românesc de care s-a îndepărtat în schimbul unei cariere internaționale cu rezultate substanțiale, iar celălalt prea antisistem și emoțional pentru a putea înțelege responsabilitățile de guvernare”, subliniază Radu Albu- Comănescu, pentru ZIUA de CLUJ. 

Rămâne astfel de văzut în ce măsură se va mobiliza electoratul să meargă la vot: „Românii sunt chemați să dovedească maturitate, dar este o provocare pe care nu știm în ce măsură un electorat atât de dezamăgit va putea să o discearnă fără riscul unor consecințe de instabilitate politică și scădere a standardelor de trai ulterioare”.

Primul tur dă tonul viitoarei guvernări

Sergiu Mișcoiu, profesor universitar la Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB Cluj subliniază, pe de altă parte, că primul tur al alegerilor prezidențiale va influența comportamentul electoral de la alegerile parlamentare. În opinia sa, nu vom avea parte de mari surprize:

„Turul întâi al alegerilor prezidențiale va determina comportamentul electoral la alegerile parlamentare, și de rezultatul turului al doilea la prezidențiale și de cel al parlamentarelor va depinde noua guvernare pe care România o va avea.

Sunt două tabere mari care se înfruntă din perspectiva geopolitică – tabăra coaliției actuale guvernamentale care dorește să continue integrarea euroatlantică a României și are un discurs pe linie cu cel euroatlantic, de asemeenea mai este o parte a opoziției de centru-dreapta care se reclamă de la valori asemănătoare și care va duce politici care vor merge în aceeași direcție și un pol suveranist care pare să fie tot mai consistent și care are o viziune geopolitică diferită, plasând România într-o zonă mai degrabă de ambiguitate privind diverse mize internaționale.

Este foarte probabil ca prima tabără să aibă câștig de cauză datorită numărului mai mare de parlamentari și candidați din această tabără. Dar mizele alegerilor nu se opresc la această disjuncție dramatică între est și vest, ci în interiorul taberei euroatlantice avem o varietate de opinii care se înfruntă pe o serie de chestiuni legate de societate, inclusiv tematici socio-economice și reforme în diverse domenii.

Oricare ar fi rezultatul acestor alegeri, liniile politice generale ale României în cazul în care polul suveranist nu va câștiga, nu vor fi schimbate și marja de manevră a viitorului guvern nu este extrem de largă, este foarte probabil ca viitoarea coaliție să fie caracterizată la rândul său, de o relativă instabilitate în vreme ce președintele viitor va avea în continuare un rol mai puțin important decât cel așteptat, pentru că președintele prin natura funcției sale nu paote influența într-o manieră decisivă politicile publice”.

Reamintim că primul tur al alegerilor prezidențiale va avea loc pe 24 noiembrie, iar cel de-al doilea tur este programat în data de 8 decembrie.

Cei 14 candidați pentru Cotroceni se vor regăsi pe buletinul de vot în următoarea ordine: 

Poziția nr. 1 – ELENA-VALERICA LASCONI – Uniunea Salvați România;
Poziția nr. 2 – GEORGE-NICOLAE SIMION – Alianța pentru Unirea Românilor;
Poziția nr. 3 – ION-MARCEL CIOLACU – Partidul Social Democrat;
Poziția nr. 4 – NICOLAE-IONEL CIUCĂ – Partidul Național Liberal;
Poziția nr. 5 – HUNOR KELEMEN – Uniunea Democrată Maghiară din România;
Poziția nr. 6 – MIRCEA-DAN GEOANĂ – candidat independent;
Poziția nr. 7 – ANA BIRCHALL – candidat independent;
Poziția nr. 8 – ALEXANDRA-BEATRICE BERTALAN-PĂCURARU – Alternativa pentru Demnitate Națională;
Poziția nr. 9 – SEBASTIAN-CONSTANTIN POPESCU – Partidul Noua Românie;
Poziția nr. 10 – LUDOVIC ORBAN – Forța Dreptei;
Poziția nr. 11 – CĂLIN GEORGESCU – candidat independent;
Poziția nr. 12 – CRISTIAN DIACONESCU – candidat independent;
Poziția nr. 13 – CRISTIAN-VASILE TERHEȘ – Partidul Național Conservator Român;
Poziția nr. 14 – SILVIU PREDOIU – Partidul Liga Acțiunii Naționale.

Ludovic Orban a anunțat că se retrage din cursă, zilele trecute.