ANALIZĂ | La Cluj, vom avea o campanie electorală „sărăcăcioasă”, „atipică”, pe alocuri „cu scântei” din partea candidaților independenți

Luna viitoare, românii sunt chemați la urne să își aleagă reprezentanții la nivelul administrației locale și pe cei din Parlamentul European. Până atunci, vor avea de urmărit o „bătălie” electorală atipică și pe alocuri, acidă între candidați cunoscuți și mai puțin cunoscuți în spațiul public.

Zece aspiranți la fotoliul de primar al municipiului Cluj-Napoca și alți șase la cel de șef al Consiliului Județean Cluj se vor confrunta în idei și programe „stufoase” pe rețelele de socializare, la televizor și mai puțin în dezbateri directe. Analiștii politici clujeni, contactați de ZIUA de CLUJ, explică de ce, în opinia lor, această campanie va fi interesant de urmărit.

Horia Nasra, analist politic clujean și fost președinte al PSD Cluj, este de părere că, cel puțin în ce privește alegerile locale, nu vor fi mari surprize.

„Va fi o campanie sărăcăcioasă, ca implicare financiară dar și din perspectiva challenge-ului propriu-zis pentru că locurile I - la Primăria Cluj-Napoca și Consiliul Județean Cluj sunt deja câștigate de Alin Tișe și Emil Boc, deci „bătălia” este pentru locurile II, majorități în cele două consilii, și posibile poziții de vicepreședinte și viceprimar, în puțin probabila eventualitate în care PNL și UDMR nu vor face 50%.

La nivel de municipiu și județ, scânteile campaniei vor veni din partea candidaților Sabin Sărmaș, Călin Cozma și Adrian Oros care vor ataca frontal administrațiile Boc și Tișe, o campanie pe verticală, cu ținta directă pe liderii PNL Cluj iar pe orizontală, cu proiecte pe comunitate, cu teme pe infrastructură, educație, urbanism, și cu atacuri în echipă vor fi Viorel Băltărețu – USR, Aurelia Cristea – PSD iar la județ Sipoș Cristian și probabil Sandu Cordoș.

Campania se va centra pe online, pe facebook, tik-tok, presa locală dar repet cred că va fi la foc scăzut, urmărind scorul partidelor și eventual securizarea unor poziții de parlamentar pentru luna decembrie”, spune Horia Nasra.

Analistul politic mai atrage atenția asupra „meciurilor” ce se vor da la nivelul municipiilor din județul Cluj. Provocări vor fi, în acest sens, la Dej și la Huedin.

„Va fi o bătălie interesantă la Dej, între candidatul PNL, primarul în funcție, Costan Morar și candidata USR iar din urmă vine Mircea Biban din partea PSD, apoi la Huedin, Mircea Moroșan va avea probleme serioase cu candidatul PSD – Oana Goga dar și cu cel al UDMR. În Gherla, Câmpia Turzii și Turda „bătăliile” sunt închise de primarii în exercițiu”, mai spune Horia Nasra.

Semne de întrebare privind legitmitatea comasării alegerilor

Pe de altă parte, Sergiu Mișcoiu, profesor universitar la Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB Cluj, punctează câteva aspecte legate de comasarea acestor două rânduri de alegeri, locale cu europarlamentare și atrage atenția asupra unor consecințe.

„Campania electorală pentru alegerile locale și europarlamentare din iunie 2024 se anunță o campanie atipică, prin faptul că, în primul rând, avem două tipuri de alegeri care nu au niciun fel de asemănare unele cu celelalte, comasate în aceeași zi. Ne putem pune în continuare serioase semne de întrebare privind legitimitatea democratică a unui asemenea demers și rațiunile care au stat în spatele său, altele decât cele pur electoraliste.

De asemenea, este o campanie atipică în măsura în care până la această campanie primele două formațiuni politice în urma voturilor rezultate din alegerile precedente erau opuse în campania electorală, iar acum avem în cadrul alegerilor europarlamentare o listă comună PSD și PNL și în multe orașe și județe și din țară candidaturi comune, susținute fără contracandidat din partea celorlalte formațiuni sau chiar liste comune pentru diverse consilii.

În aceste condiții, e evident că avem un dezechilibru între aceste două mari partide și partidele de opoziție. Dar de asemenea, avem o legitimare a formelor de opoziție, înclusiv a formelor de opoziție radicală. Iar pericolul principal vine din partea partidelor de natură extremistă, care speculează de obicei, într-un mod destul de abil, disfuncționalitățile acestui mariaj care rămâne în continuare un mariaj contra naturii între liberali și social democrați și le taxează, reușind să capitalizeze electorat.

Scorul unui partid extremist, în aceste alegeri va fi foarte interesant de urmărit”, subliniază Sergiu Mișcoiu.

Cum va fi prezența la vot?

În opinia sa, o miză este de asemenea, și participarea la alegeri, prezența la urne, în condițiile în care „mizele pentru alegerile locale par mai scăzute decât cele din 2020, înfruntările fiind de multe ori sterile”. Alegerile europene nu au stârnit niciodată un interes prea mare românilor, mai menționează Mișcoiu.

„În ce privește alegerile europarlamentare, acestea niciodată nu au stârnit un interes mare din partea alegătorilor, așa că s-ar putea să avem surpriza unui minim istoric, cel puțin în ce privește europarlamentarele. De asemenea, este interesant de văzut cum disfuncționalitățile legate de dreptul de vot diferențiat, pentru că unii cetățeni vor avea dreptul să voteze la europarlamentare, fără să aibă dreptul de a vota în localitatea rspectivă pentru alegerile locale, cum această formulă va duce la anumite nemulțumiri sau chiar la boicot din partea anumitor cetățeni.

În fine, trebuie să urmărim și restul opoziției cum se va poziționa, și ce scor va obține, mă refer la opoziția democratică de centru-dreapta, pentru că de sănătatea politică a acestei forme de opozție neextremă ține totuși și sănătatea democrației românești, în ansamblul său”, mai spune Mișcoiu.

Vă reamintim, pentru funcția de primar al municipiului Cluj-Napoca, în cursa electorală s-au înscris, oficial, 10 candidați. Aceștia sunt: Emil Boc (PNL), Aurelia Cristea (PSD), Viorel Băltărețu (ADU), Olah Emese (UDMR), Călin Cozma (AUR), Ramona Strugariu (REPER), Sorin Naș (SOS), Dan Mihai Iacob (PUSL), Sabin Sărmaș (independent) și Sorin Virgil Vamoș (independent).

Șefia Consiliului Județean Cluj este „țintită” de șase candidați.