Anul Neamţului. Retrospectiva anului politic 2014 (I)

Dincolo de orice dubiu, anul politic 2014 a fost anul lui Klaus Iohannis. Trei au fost evenimentele politice majore ale anului: ruperea USL, fuziunea PNL-PDL şi alegerile prezidenţiale. Neamţul a fost pivotul ruperii USL, a semnat, împreună cu Vasile Blaga, certificatul de naştere al noului PNL şi a câştigat bătălia pentru Cotroceni.

Primul trimestru a marcat agonia şi decesul USL. La Cluj a apărut un al treilea deputat migrator, Mircea Jorj a fost înlăturat de la conducerea organizaţiei municipale a PSD pentru a-i face loc Aureliei Cristea iar Emil Boc a dat cu flit propriului partid.

Ianuarie

„În noul an vom continua pe drumul început şi ne vom respecta angajamentele asumate în faţa românilor care ne-au acordat încrederea lor în 2012", scria co-preşedintele USL Crin Antonescu pe facebook la debutul lui 2014. „Aş vrea să punem punct legii amnistierii şi graţierii, să o uităm în sertarele parlamentului sau să fie votată şi respinsă. Să nu se pună pe ordinea de zi, dar dacă se pune, să se pună pentru a fi respinsă", era unul dintre sfaturile lui Băsescu pentru începutul de an politic. Avea să fie dus la îndeplinire abia după alegerile prezidenţiale din noiembrie. În prima şedinţă a BPN al PNL din 2014 Antonescu plusa: „Cetăţenii nu au decât posibilitatea ca o dată la patru ani să creadă pe unii dintre noi şi să dea un vot, care înseamnă un contract, pe care, dacă îl rupem, îl rupem noi, politicienii, unilateral. Cetăţenii nu se mai pot pronunţa. (...) Iată de ce cred, înainte de toate şi din capul locului, că este responsabilitatea şi capacitatea noastră de a ne gândi nu dacă şi nu când şi nu cum rupem USL, ci cum ducem la capăt angajamentul pe care ni l-am luat".

Până una alta, USL începe anul cu un nou eşec monumental. După ce în 2013 Curtea Constituţională (CCR) le-a îngropat speranţele privind revizuirea Constituţiei şi, implicit, proiectul regionalizării, în 12 ianuarie aceiaşi judecători ai CCR pun pe butuci şi planul B al vicepremierului Liviu Dragnea, proiectul de lege al Marii Descentralizări.

Patru zile mai târziu, aceeaşi instituţie aruncă la gunoi şi tentativa USL de modificare a Codului Penal întru protecţia primarilor şi parlamentarilor aflaţi în conflict de interese. Victor Ponta anunţă decizia USL de a organiza referendumul pentru revizuirea Constituţiei simultan cu alegerile europene, dar întins pe durata a două zile, 24 şi 25 mai. „Am luat o decizie pentru binele organizaţiei", îşi explică Mircea Jorj demisia din fruntea organizaţiei PSD Cluj-Napoca. Sursele din partid vorbesc însă de o demisie sub presiunile conducerii judeţene pentru a-i lăsa locul Aureliei Cristea care visează la o candidatură la primărie în 2016. Provizoriu, în fruntea organizaţiei municipale este numită o troică formată din Valentin Cuibus, Alexandru Cordoş şi... Aurelia Cristea. Grosimea obrazului îl face pe Radu Stroe să reziste extrem de mult presiunilor până să demisioneze din fruntea Ministerului de Interne în urma tragediei aviatice din Apuseni. După jumătate de an de lupte în justiţie, PMP, noul partid al lui Traian Băsescu, este admis la înscriere în registrul partidelor politice. Imediat 15 parlamentari, în frunte cu Elena Udrea, părăsesc PDL şi se înrolează în armata lui Băsescu. Printre ei apare şi deputatul clujean Adrian Gurzău. În USL încep discuţiile pe marginea unei posibile remanieri guvernamentale.

Februarie

Guvernul stabileşte datele scrutinelor electorale: europarlamentarele în 25 mai, prezidenţialele în 2 şi 16 noiembrie. Nou motiv de disensiuni în USL: electorata, anunţată de Ponta fără consultarea PNL, dar asumată de ministrul liberal al Finanţelor, Daniel Chiţoiu. Acest lucru avea să-l coste pe Chiţoiu pierderea fotoliului de ministru, fiind obligat de propriul partid să demisioneze. Liberalii votează remanierea a patru miniştri. Printre noii veniţi în guvern ar urma să figureze şi numărul doi în partid, primarul Sibiului Klaus Iohannis, propus pentru funcţiile de ministru de Interne şi vicepremier. Neamţul îşi face deja calcule despre cum ar putea intra în guvern păstrându-şi, în acelaşi timp, şi funcţia de edil al Sibiului. Liberalii îşi întăresc echipa de conducere, iar clujeanul Marius Nicoară este ales vicepreşedinte naţional. Traian Băsescu vine două zile la Cluj şi îl convinge pe Emil Boc să se înscrie în fundaţia Mişcarea Populară. În partid nu poate că şi-ar pierde mandatul de primar. Vasile Blaga îi cere să demisioneze din PDL. Deputatul UDMR Mate Andras Levente a fost în conflict de interese în perioada în care şi-a angajat soţia la cabinetul parlamentar, decid judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Verdictul definitiv al instanţei nu generează vreun efect juridic sau politic.

Social-democraţilor nu le cade bine posibila intrare a lui Iohannis în guvern şi aduc în discuţie impedimente de natură tehnică şi procedurală. Ponta, Voiculescu şi Oprea formează USD în interiorul USL şi impun PNL ca noua alianţă să dea trei vicepremieri ca preţ al acceptării lui Iohannis ca ministru de Interne şi vicepremier. Liberalii nu-l acceptă pe Daniel Constantin pe picior de egalitate cu iohannis. Liviu Dragnea anunţă public că USD are suficienţi parlamentari pentru a asigura guvernarea fără PNL. Ponta mai toarnă nişte gaz pe foc continuând să devalizeze ministerele conduse de liberali: mută companiile Transgaz şi Transelectrica de la Ministerul de Finanţe la Secretariatul General al Guvernului. Deranjat că PMP a primit un parlamentar traseist, Adrian Papahagi îşi anunţă retragerea din politică. În PNL începe să se formeze tabăra pro-Ponta în jurul miniştrilor remaniaţi Daniel Chiţoiu şi Radu Stroe şi a lui Călin Popescu Tăriceanu. „Crin Antonescu va fi preşedintele României cu sau fără USL, cu sau fără USD", anunţă Iohannis. Băsescu e modest: „Aş fi extraordinar de bun ca prim-ministru". Ponta nu cedează, PNL iese de la guvernare, USL se rupe. Tăriceanu demisionează din PNL, porneşte negocieri pe cont propriu cu Ponta şi anunţă înfiinţarea unui nou partid liberal. Premierul invită UDMR la guvernare.

Martie

UDMR intră cu doi miniştri în guvern (Kelemen Hunor la Cultură şi vicepremier şi Korodi Attila la Mediu). În cabinetul Ponta 3 apare, în sfârşit, un ministru clujean: Aurelia Cristea este numită ministrul-delegat pentru Dialog Social. Biroul Electoral Central respinge denumirea USD, deoarece a mai fost folosită într-un scrutin electoral din 1996, când PD s-a aliat cu PSDR. Antonescu demisionează din funcţia de preşedinte al Senatului. Ponta demonstrează veleităţi de profet: „S-a sinucis politic". Emil Boc afirmă că nu vede posibilă o alianţă PDL-PNL în viitorul apropiat. El nu se dovedeşte un bun profet. „De la noi din partid, atât cât mă uit, domnul Geoană şi cu mine suntem cei care putem candida cu şanse", spune Ponta, după care afirmă că personal ar prefera să rămână premier. Nu se va încheia anul şi îl va da afară din partid pe Geoană. Rămasă (deocamdată) fără majoritatea de două treimi, noua putere elimină din programul politic revizuirea Constituţiei şi, pe cale de consecinţă, şi regionalizarea. Tăriceanu obţine primul „oscior" din partea lui Ponta, funcţia de preşedinte al Senatului. „Nu este exclus, dar noi nu avem în niciun caz în plan aşa ceva. (...) Sunt foarte multe elemente care fac - să nu zicem imposibil - dar foarte puţin probabilă o asemenea variantă", comentează Antonescu ipoteza candidaturii lui Iohannis la Preşedinţia României.

Liberalii se sperie de verdictul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind incompatibilitatea, care l-a costat pe Mircea Diaconu mandatul de senator, şi îl elimină de pe lista de candidaţi pentru Parlamentul European. Vasile Blaga visează deja la fuziunea PNL-PDL, dar o pasează viitorilor lideri politici ai celor două partide. „După alegerile prezidenţiale cred că e posibilă şi ar fi şi necesară (o asemenea unificare, n. red.). Un singur mare partid de dreapta care să se opună cu succes PSD, prin marea unificare PDL- PNL. Am mare încredere în colegii mei tineri, care vor conduce partidul în 2017, discut cu ei. La fel gândesc şi foarte mulţi din PNL", spune Blaga. Nu-şi imagina că sfârşitul anului îl va găsi în funcţia de co-preşedinte al noului PNL. Aproximativ 10.000 de PDL-işti adunaţi de prin toată ţara organizesază un mare miting urmat de un marş de protest la Cluj-Napoca. Emil Boc preferă să participe la o acţiune a Mişcării Populare, la Bucureşti. Pentru a nu risca să piardă una din cele mai puternice organizaţii ale partidului, care ar putea să-şi urmeze liderul de facto, Emil Boc, alături de Băsescu şi Udrea, Vasile Blaga face o mişcare surpriză: îi impune preşedintelui PDL Cluj Daniel Buda să candideze la alegerile europene în locul lui Rareş Niculescu, pe poziţia a cincea. În acest fel Blaga se asigură că organizaţia clujeană se va implica total în campania electorală de partea care trebuie. Blaga va avea parte chiar de un bonus neaşteptat: însuşi Emil Boc va coborâ în stradă şi va face campanie pentru Buda şi lista PDL.