Ţărăniştii îl plâng pe Ion Diaconescu, dar nu-i respectă ultima dorinţă

Ţărăniştii îl plâng pe Ion Diaconescu, dar nu-i respectă ultima dorinţă
Omul care pentru ideile sale a stat de la vârsta de 30 de ani până la 47 de ani în puşcăriile comuniste, ultimul senior al PNŢCD, a fost chemat în ceruri.

Reprezentanţii celor două facţiuni ale partidului nu sunt dispuşi să îngroape securea războiului şi preferă să paseze justiţiei îndeplinirea ultimei dorinţe a lui Ion Diaconescu, reunificarea grupării politice.

Ultimele mesaje publice ale fostului şef al PNŢCD cereau ţărăniştilor să reunifice partidul. Mai mult, Diaconescu îl nominaliza pe fostul premier, Victor Ciorbea, drept persoana cea mai potrivită să conducă unicul PNŢCD. Colegii de partid ai lui Diaconescu preferă să lase pe seama instanţelor de judecată îndeplinirea acestui veritabil testament politic al fostului lor lider. "Întreg partidul este afectat şi îndurerat de această pierdere şi încercăm, printr-o atitudine responsabilă, să facem cunoscute meritele preşedintelui nostru de onoare, prin continuarea luptei de revenire a PNŢCD acolo unde îi este locul. La Cluj am arborat steagul în bernă, am deschis o carte de condoleanţe şi o delegaţie de trei persoane va merge la înmormântare", a declarat preşedintele PNCD Cluj, aripa Ciorbea, Ioan Feraru. În privinţa reunificării partidului, spune că totul se va juca în instanţă. "Într-adevăr, ultimul gând al lui Ion Diaconescu a fost pentru reunificare şi revenirea în parlament. M-aş bucura dacă ar exista un semnal de reconciliere şi din partea celorlalţi. Am însă unele rezerve, reunificarea fiind condiţionată de rezultatele din instanţă, unde în acest moment sunt trei procese pe rol", a comentat Feraru.

Trecerea lui Diaconescu în nefiinţă este regretată şi de facţiunea ţărănistă a lui Vasile Lupu. "Ion Diaconescu a fost unul dintre ultimii oameni din generaţia Coposu, Raţiu, Doina Cornea. A fost un simbol al rezistenţei anti-comuniste, un om moral cu foarte mult bun simţ. Din păcate, asemenea oameni n-au loc în parlament. Din păcate, vremurile sunt nefavorabile unor asemenea oameni. L-am cunoscut puţin, dar în rarele ocazii în care am fost în preajma sa, am descoperit un om care nu spunea multe, dar spunea lucruri foarte profunde, izvorâte din experienţa sa de viaţă", a declarat preşedintele PNŢCD Cluj, aripa Lupu, Horea Dan. Şi el preferă să pună reunificarea partidului pe seama judecătorilor. "Aripa Moiescu nu mai există. Mâine (astăzi - n. red.) ar trebui să se dea verdictul în privinţa aşa-zisului congres al lui Radu Sârbu din 2008, iar în 2 noiembrie e programată sentinţa finală la Curtea de Apel, care ar trebui să-l valideze pe Aurelian Pavelescu drept preşedinte continuator (după Miluţ) al PNŢCD. Sper că atunci se va finaliza şi dihonia asta dintre noi", a afirmat Dan. El se declară mai puţin impresionat de dorinţa lui Ion Diaconescu privind desemnarea lui Ciorbea ca reunificator al partidului. "Eu nu cred că unii sunt mai adevăraţi decât alţii. Singurul lucru important e să terminăm cu împărţirea asta în tabere şi să ne apucăm de treabă", a spus Dan.


Ion Diaconescu 1917 - 2011

S-a născut la 25 august 1917, în comuna Boteşti, judeţul Argeş, a fost inginer şi om politic naţional-ţărănist, preşedinte al PNŢ-CD, al CDR şi al Camerei Deputaţilor. Nepot pe linie maternă al lui Ion Mihalache, Diaconescu a intrat în PNŢ încă din 1936, în organizaţia de tineret a partidului, unde a fost membru al Biroului Central (1944-1947).

După absolvirea Facultăţii de Electromecanică a Institutului Politehnic din Bucureşti (1942), Diaconescu a lucrat ca referent tehnic în cadrul Ministerului Economiei Naţionale până în 1947, când a fost epurat. Arestat la 1 decembrie 1947, prins în valul de arestări ale liderilor PNŢ, Diaconescu a fost deţinut politic între 1947 şi 1964. După eliberarea din închisoare, a lucrat ca inginer la întreprinderea Ascensorul Bucureşti, până în 1980, continuând să ţină legătura cu foşti fruntaşi ţărănişti, între care se afla şi Corneliu Coposu.

În zilele Revoluţiei din decembrie 1989 participă la relansarea partidului, semnând Apelul pentru intrarea PNŢ în legalitate (22 decembrie 1989), alături de alţi foşti membri. Îl secondează pe Corneliu Coposu la conducerea partidului (ca prim-vicepreşedinte, ianuarie 1990-noiembrie 1995), iar după moartea acestuia preia preşedinţia (12 noiembrie 1995-27 noiembrie 2000). Diaconescu a fost preşedinte al CDR (1996-2000) după alegerea lui Emil Constantinescu în funcţia de preşedinte al ţării.

De asemenea, a activat ca preşedinte al Camerei Deputaţilor (27 noiembrie 1996-15 decembrie 2000), într-o perioadă dificilă, în care PNŢCD a fost figura centrală într-o coaliţie de guvernare largă şi eterogenă. Diaconescu a demisionat din funcţia de preşedinte al PNŢCD la 27 noiembrie 2000, ulterior fiind ales preşedinte de onoare, în 21 ianuarie 2001.

 

 

Comenteaza