Ţărăniştii nu renunţă. PNŢCD Cluj şi-a lansat candidaţii pentru alegerile locale

PNŢCD Cluj şi-a lansat candidaţii pentru alegerile din 5 iunie. Pentru funcţia de primar se va lupta din nou (după o primă tentativă în 2008) liderul organizaţiei judeţene, Horea Dan, care va fi şi deschizătorul listei de candidaţi pentru consiliul local. Cap de listă la consiliul judeţean şi potenţial candidat PNŢCD pentru şefia judeţului va fi fostul consilier judeţean PDL Ramon Moldoveanu. El va fi secondat pe lista de candidaţi pentru deliberativul judeţean de fostul şef al vămii clujene, Dan Marius Drăgan.

Horea Dan spune că, în opinia sa, primăria ar trebui să funcţioneze „după criteriile unei firme - profitabilitate şi eficienţa investiţiilor". „Prea des se fac investiţii şi nimeni face nici o auditare a lor, privind profitabilitatea şi gradul de utilitate publică. Se fac investiţii să se facă. În plus, în România nu se fac proiecte serioase, doar proiecte care se încheie în patru ani, de aceea am spus mereu că un singur mandat nu e suficident (trei sunt prea multe), ar trebui proiecte gândite pe 8-10 ani. Un exemplu ar fi un parc de distracţii, care nu există în Cluj. Îţi vine cineva în vizită şi nu ai unde să-l duci să se distreze", a spus Dan.

Printre proictele cu care vrea să câştige voturile clujenilor figurează readucerea în ţară a românilor plecaţi la muncă în străinătate. „Trebuie să creăm condiţii de readaptare celor care vor reveni. Săptămâna vitoare, împreună cu colegii mei, vom merge în Italia să vorbim cu românii de acolo. Pensia medie a românilor în Italia e de 200 de euro, ceea ce înseamnă că pensia maximă e undeva la 500 de euro. Vor muri de foame în Italia, dacă vor ieşi la pensie acolo", a spus Dan.

Dintre proiectele programului său electoral el a mai enumerat înfiinţarea unui „mall de meserii", înlocuirea programului „cornul şi laptele" cu mâncare gătită oferită elevilor în şcoli, grădini sau panouri fotovoltaice pe terasele blocurilor, energie termică şi utilităţi gratuite pentru cazurile sociale, acoperirea „pârâului ţiganilor" din cartierul Mănăştur cu garaje sau construirea unui viaduct între străzile Câmpului şi Islazului, pentru descongestionarea sensului giratoriu de la intersecţia celor două cu str. Frunzişului.

Fost conslier judeţean timp de un mandat, sub culorile PDL, Moldoveanu a ţinut să-şi explice dezertarea din rândul foştilor „portocalii". „Fac politică din 2004, la început în PDL, unde am învăţat ce înseamnă politica. Am plecat de acolo în 2013, pentru că în PDL nu existau conducători valoroşi, care să pună accent pe colegialitate şi promovarea valorilor. Le trebuiau doar oameni de umplutură, să-i poată manipula uşor", a explicat Moldoveanu.

El a calificat mandatul în curs de finalizare din consiliul judeţean drept „cel mai catastrofal mandat în consiliul judeţean de când sunt eu clujean, de la naştere". El a anunţat că, dacă va ajunge preşedinte al consiliului judeţean, va declanşa un audit extern „pe toate departamentele, în toate instituţiile subordonate şi pe toate contractele".

„Sunt convins că după un asemenea audit DNA va avea de lucru încă mulţi ani", a spus Moldoveanu. Ca administrator de firmă timp de 23 de ani, el se declară „profesor universitar în eficientizarea cheltuirii banului public". El promite practic o recoluţie a filozofiei bugetare a judeţului.

„În prezent cam 30% din bani merg la investiţii şi 60-70% merg pe asistare socială. Vreau să inversez lucrurile, să dpm 60-70% la investiţii şi 30% la asistare socială, pentru că aceia sunt bani azvârliţi pe ferestră, pentru că beneficiază de ei foarte mulţi oameni care nu merită asistare socială", a afirmat Moldoveanu.

La rândul său, Dan Drăgan şi-a explicat schimbarea de macaz politic. „Am intrat în politică în 1992, în PNL. În 2005, datorită atmosferei toxice şi înfloririi corupţiei din PNL, am trecut la PNŢCD, când acest partid practic nu mai exista şi era consumat în lupte de orgolii. Împreună cu Horea Dan, am contribuit la pacificarea PNŢCD", a explicat Drăgan.

Pe lângă construirea a încă aproximativ 50 de noi staţii de epurare a apei, el intenţionează să se ocupe în viitorul deliberativ judeţean preponderent de cultură, vizând în principal revitalizarea revistei Tribuna. În opinia sa, consiliul judeţean s-ar putea implica în realizarea mult visatului mall cultural în Cluj-Napoca.

„În Cluj-Napoca n-avem nici o galerie de artă, nici vorbă să ai unde expune sculptură, avem o filarmonică extraordinară, fără un sediu adecvat. O infrastructură culturală adecvată ar aduce în oraş până la un miliard de euro, iar majoritatea proiectelor ar fi pe fonduri europene, deci cu investiţii minime locale", a declarat Drăgan.