Atac din ţară şi din afară pe tema presupuselor nedreptăţi împotriva maghiarilor

România zilelor noastre, atât cât este ea multietnică şi multiculturală, arată fotografii în oglindă: Istvan şi Ştefan de pe stradă se înţeleg de minune, dar Istvan şi Ştefan din politică se hârâie pentru imagine şi voturi. Tabloul este întregit de Istvan de peste Tisa, putem să-i spunem chiar Zsolt, care apasă cât poate pedala naţionalistă şi ale cărui discursuri sunt mai apreciate în Ardeal decât în ţara sa.

„Cum ar putea un stat să privească minoritatea națională care trăiește pe teritoriul său ca pe o valoare, dacă nu îi respectă limba, simbolurile ș i obiceiurile, dacă în ciuda poziției reprezentanților comunității și a faptelor care o fundamentează, susține că această problemă s-a rezolvat”, a transmis Congresului FUEN vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt.

Declaraţia aceasta vine la numai o săptămână după ce, la Congresul UDMR de la Zalău, Semjen a criticat DNA, pentru anchetele de la instituţiile de învăţământ din Târgu Mureş, şi statul român, după ce instanţele au decis că afişarea drapelului aşa-zisului Ţinut Secuiesc nu este legală.Un atac la adresa DNA a lansat şi Kelemen Hunor, liderul UDMR, la Congresul Uniunii Federative a Naţionalităţilor Europene (FUEN).

"Nu există un mecanism de control, nu există sancțiuni. Între timp au fost introduse mijloace pentru restricționarea drepturilor dobândite, pentru intimidarea liderilor din sfera politică și publică și pentru care nu prea găsim justificare; vorbim despre organele de verificare ș i de control, parchete și instanțele de judecată, practic, instituțiile justiției și mecanismele de forță. Lupta împotriva corupției este un pretext bun pentru încălcarea demnității persoanelor și instituțiilor", a spus Kelemen.România este una dintre ţările care acordă atenţie problemelor miniorităţilor etnice. La acest lucru a contribuit chiar UDMR, care a fost la guvernare aproape neîntrerupt din 1996 încoace.Uniunea susţine şi în acest moment Guvernul Grindeanu, ba chiar, la Congresul UDMR, a fost invitată, prin vocea lui Liviu Dragnea, să participe la un proiect de dezvoltare a Românieipentru următorii 100 de ani. Maghiarii au aproape 200 de primari, sute de consilieri judeţeni, locali şi şefi de instituţii publice, aşadar multe pârghii prin care şi-au obţinut şi continuă să îşi obţină drepturi şi să se implice în decizii.

"Referitor la folosirea limbilor minorităţilor naţionale, în conformitate cu Legea Statului Minorităţilor Naţionale, a fost implementată măsura 251, pe baza art. 120 aliniatul 2 din Constituția revizuită, care prevede că limba maternă se va putea folosi nu numai în serviciile publice locale, dar şi în cele deconcentrate; acest lucru este valabil şi pentru serviciile deconcentrate ale autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate sau ale societăţilor comerciale de interes naţional (cum sunt de exemplu. S.C. Electrica S.A. sau C.N. Poşta Română) De asemenea pentru realizarea acestui deziderat, legea statului prevede, referitor la atribuţiile prefectului art. 19 alin. (1) lit. m) printre atribuţiile prefectului s-a inclusşi aceea de a asigura folosirea, în condiţiile legii, a limbii materne în raporturile dintre cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale şi serviciile publice deconcentrate în unităţile administrativ-teritoriale în care aceştia au o pondere de peste 20%. Minoritatea maghiară se bucură de un statut egal cu cel al populaţiei majoritare, participând prin reprezentanţii aleşi la administrarea treburilor proprii, dar şi ale statului român, iar UDMR, prin prezenţa sa în Parlamentul României (10 senatori, 22 deputaţi) şi în Guvern, joacă un rol important în consolidarea sistemului instituţional democratic al României, în realizarea reformelor generale în toate domeniile vieţii politice, economice şi sociale, precum şi în procesul de aderare la Uniunea Europeană”, arată dr. Mihai Ungheanu, din cadrul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române.Şi atunci care a fost obiectivul Congresului FUEN, care a avut loc la Cluj timp de patru zile şiîn care autorităţile române au fost atacate intens pentru că nu ar respecta drepturile minorităţilor, în special ale celei maghiare?Convergența mesajelor de pe o parte şi alta a Tisei creează impresia unui plan prestabilit și atestă loialitatea liderilor UDMR față de politica națională a statului ungar şi nu faţă de ţara unde trăiesc, România.