Autostrada, promisă din noile biruri

În 2014 va fi majorat salariul minim pe economie, dar se mai introduce o acciză în benzină, iar „taxa pe stâlp” va scumpi toate utilităţile. Banii în plus pe combustibil merg spre autostrăzi, inclusiv pentru tronsonul Gilău-Borş. Cel puţin aşa se promite.

România va fi supusă anul viitor unui nou val de scumpiri „mulţumită" colaborării dintre guvern şi FMI. Din 1 ianuarie un plin de benzină va fi mai scump cu aproximativ 15 lei datorită unei noi taxe de drum introduse de guvernanţi în preţul combustibililor. În plus, un nou bir, numit deja peiorativ „taxă pe stâlp" este de aşteptat să umfle facturile la utilităţi. În compensaţie, vor fi crescute uşor pensiile şi salariul minim, iar s-ar putea reduce CAS cu 5 procente.

Negocierile guvernului cu delegaţia FMI nu au generat nici de această dată veşti tocmai bune pentru români. Deşi s-a convenit, pentru anul viitor, indexarea pensiilor cu 3,76% şi creşterea salariului minim pe economie cu o sută de lei, (dar în două etape), aceste majorări ar putea fi rapid anulate de alte două măsuri care vor genera, fiecare în parte, valuri de scumpiri pe orizontală. Deşi actuala acciză (care reprezintă 28% din preţul la pompă) include şi o taxă de drum, guvernanţii au ajuns la concluzia că preţurile benzinei şi motorinei mai pot suporta o acciză, în valoare de 7 eurocenţi pe litru, care ar urma să fie folosită la construcţia de autostrăzi. Doar această nouă acciză ar urma să scumpească un plin de 50 de litri cu aproximativ 15 lei. Numai că ofensiva guvernanţilor asupra preţului combustibililor nu se opreşte aici, aceştia anunţând intenţia de a indexa şi actuala acciză cu indicele inflaţiei.

O a doua măsură gândită de mai marii de la Bucureşti este lărgirea bazei de impozitare prin includerea în rândul proprietăţilor impozabile a ceea ce ei au numit „construcţii speciale" aflate în proprietatea persoanelor juridice de stat sau private. În această categorie ar urma să intre toate structurile construite, altele decât cele cu destinaţie de locuinţe sau birouri, cum ar fi: stâlpi, sonde, staţii de transformare, reţele de distribuţie de energie, gaz sau apă. Numit deja peiorativ „taxă pe stâlp", noul bir, la fel ca noua acciză pe combustibili, va fi transferat, prin intermediul facturilor la utilităţi, în costul tuturor produselor finite, a bunurilor de larg consum. Fără să o fi convenit cu FMI şi s-o includă în calculul bugetului pe 2014, guvernanţii au dat drumul şi unei mici speranţe, vorbind de o posibilă reducere a CAS cu cinci puncte procentuale, în al doilea semestru al anului viitor, care ar fi, în sfârşit, o primă timidă măsură de ieftinire a muncii şi stimulare a economiei.

Deja puternic contestate, cele două noi taxe sunt sprijinite de reprezentanţii puterii. Membru al comisiei de buget-finanţe a Camerei inferioare, deputatul PSD Aurelia Cristea, consideră utilă cea de a doua „taxă de drum" care ar urma să fie inclusă în preţurile benzinei şi motorinei. „Cred că poate fi o măsură bună, utilă, cu condiţia să avem şi un instrument de monitorizare a folosirii acelor bani rezultaţi. Cu alte cuvinte, să putem să fim siguri că banii vor ajunge direct în fondul special pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, în proiecte importante, şi nu altundeva", a spus Cristea. În privinţa „taxei pe stâlp", vicepreşedintele PSD Cluj spune că este o taxă absolut normală. „Consider că este normal să se aplice o astfel de taxă companiilor care deţin construcţii speciale, precum sonde de ţiţei, termocentrale, staţii de transformare, reţele de distribuţie a energiei electrice, etc. În fond, persoanele fizice plătesc impozite pentru construcţiile pe care le deţin, este normal ca şi firmele private să facă asta. Cred că e important de reţinut că această măsură se referă strict la construcţiile speciale deţinute de persoane juridice, nu fizice", a afirmat Cristea.

Senatorul PNL Marius Nicoară susţine că noile impozite pe care le vor avea de achitat companiile din domeniul energetic nu vor duce la majorarea facturilor. „Există o autoritate de reglementare, care monitorizează preţurile şi care nu va permite creşteri exagerate. Companiile nu vor mări preţul facturilor, îşi vor reduce profiturile", susţine Nicoară. În opinia sa, făcând o medie, România a ieşit pe plus în urma noii runde de negocieri cu reprezentanţii FMI. „În general, ce s-a negociat cu FMI a avut rezultate pozitive. Pe de-o parte, aceste noi taxe nu sunt foarte mari, iar pe de alta, reducerea CAS şi păstrarea actualului nivel al cotei unice sunt două mari victorii. În plus va fi crescut salariul minim pe economie. Una peste alta, sunt şi bune şi rele, dar cele rele nu sunt atât de rele pe cât puteau să fie", a apreciat Nicoară.

Fireşte, cu totul alta este opinia opoziţiei. Fost membru al comisiei de buget-finanţe, pe vremea când era deputat, vicepreşedintele PDL Cluj Petru Călian spune că guvernul Ponta joacă la cacealma. „Guvernul Ponta este guvernul cacealma. Şi anul acesta joacă la cacealma, cum au făcut-o şi anul trecut, când au supraevaluat veniturile pe 2013 şi apoi au dat vina pe contribuabil, pe gradul de colectare scăzut şi evaziunea mare. În realitate, gradul de colectare a crescut, dar ei au supraevaluat veniturile, iar rezultatul a fost rectificarea negativă cu un miliard de euro, adică aproximativ 1% din PIB. Anul viitor va fi mai grav, pentru că merg cu o supraevaluare şi mai mare (pentru anul viitor sunt prognozate o creştere economică şi un deficit bugetar de câte 2,2% - n.red.). Au pus scăderea CAS în semestrul doi, după alegerile europarlamentare, dar nu o vor face, pentru că se vor trezi cu deficit excesiv. Îl cunosc foarte bine pe Chiţoiu (Daniel Chiţoiu, ministru de Finanţe - n.red.), pentru că am fost colegi în comisia de buget, e un artist în şmecherii bugetare şi îl mai ajută şi celebrul şi eternul Gherghina. Vorbesc prostii şi el şi Voinea (Liviu Voinea, ministru delegat pentru Buget - n.red.), creşterea reală a preţului benzinei va fi de 12%, iar în preţul produselor alimentare se va resimţi o creştere de 20%. Doamne fereşte de un an agricol prost, că va fi jale. Taxa pe stâlp, s-o plătească ei, că ei stau ca ciorile pe stâlpi. Taxa pe stâlpi se va duce în creşterea preţului energiei, iar cel lovit va fi tot consumatorul final", a declarat Călian. Om de afaceri, el a contestat şi majorarea salariului minim. „Economia României trăieşte prin mediul privat de afaceri. Păi cum obligi tu, stat, privatul să mărească salariul minim, când tu nu-i dai nici o facilitate, nu-i dai nici un balon de oxigen şi vorbeşti de reducerea CAS abia în a doua parte a anului. Păi, dacă eu trebuie să majorez salariile, voi fi obligat să fac concedieri. Dacă am o sută de angajaţi, voi mai păstra doar 90, cărora să le pot plăti salariile majorate", a spus Călian.

Nici senatorul UDMR Laszlo Attila nu crede că măsurile convenite cu FMI vor aduce ceva bun României. „Nu e deloc bine. Nu contest capacitatea de negociere a echipei guvernamentale, dar părerea mea este că n-au reuşit să-şi impună punctul de vedere privind reducerea CAS. Există soluţii, inclusiv în programul nostru, al UDMR, pentru reducerea CAS, dar încă o dată se demonstrează că nu există o viziune, nu ştim unde suntem şi unde vrem să ajungem cu această ţară. Taxa pe stâlp va trece în preţul energiei, acciza în preţul benzinei va trece în preţurile tuturor produselor, toate aceste măsuri vor genera majorări de preţuri, iar portiţe de genul «poate» şi «dacă vor fi întrunite condiţiile» se va reduce CAS sunt inacceptabile în proiectul de buget. În continuare nimic pentru stimularea dezvoltării economiei, doar încercări disperate să mai aducă nişte bani la bugetul naţional", a conchis fostul viceprimar.