Boc: Anul viitor ieşim din criză. Soluţiile oferite de Opoziţie aruncă ţara în colaps

România ar urma să iasă din recesiune anul viitor, a anunţat astăzi din nou premierul Emil Boc, la lucrările moţiunii de cenzură. Cu condiţia ca Guvernul să rămână acelaşi şi ca măsurile luate de acesta să continue. Vezi declaraţia integrală:

"Înţeleg nemulţumirea oamenilor, pentru că au scăzut salarii şi epntru că se fac disponibilizări. Oamenii au dreptul să fie nemulţumiţi. Dar de asemeneaoamenii au dreptul să cunoască adevărul. Nu putem să cheltuim mai mult decât ne permitem

De ce n-am aplica aceeaşi politică responsabilă pe care ne-u învăţat familiile? Să drămuim ce avem în rapot cu ceea ce ne putem permite.

În trecut oamenilor li s-au oferit lucruri fără acoperire iar acum suntem puşi în situaţia de a plăti aceste facturi. Nu exdista o acoperire reală în economie pentr uacestea

Au crescut pensiile, cheltuielile de personal şi cu asistenţa socială au ajuns în 2008 aproape cât totalul c heltuielilor bugetare în 2007. corespunzătoar au crescut şi cheltuielile cu bunurile şi serviciile. Pe lângă toate acestea a venit şi criza economică.

Populismul şi demagogia măsurilor luate în 2007 şi 2008 au încărcat din greu factura crizei.

Am avut creştere economică în 2008, 3 miliarde de euro, şi s-au cheltuit cu momeli electorale peste 8 miliarde de euro. Sunt 11 miliarde de euro pe care i-am fi putut pune deoparte. Dacă aveam aceşti bani nu eram nevoiţi să încheiem acorduri cu Comisia Europeană, Banca Mondială sau FMI.

Alte state au economisit în vremuri bune şi au folosit banii europeni. Noi în 2007şi 2008 am avut ani perfect rataţi. Un singur program operaţional sectorial din 7 era acreditat în 2008. „Cum să atragi bani europeni când POS-urile nu erau acreditate? Nu li s-a acordat importanţă şi am pierdut şi această ocazie.

Avem un stat care 20 de ani a încurajat nemunca şi mâna întinsă. În 2004 România avea în asistenţă socială 6,4 milioane de cetăţeni. În 2008 s-a dublat numărul asistaţilor social, la 13,9 milioane de asistaţi. În al treilea rând s-au preferat privilegiile în detrimentul principiului egalităţii în faţa legii. De exemplu, pensiile spciale, pensiile parlamentare şi alte tipuri de pensii care nu aveau la bază principiul contributivităţii şi care, repet, încălcau flagrant principiul contributivităţii.

Această factură am primit-o la plată în această perioadă de criză şi eram obligaţi, prin forţa lucrurilor, să rearanjăm statul român din perspectiva numărului de personal în raport cu ceea ce-şi poate permite să întreţină un stat ca al nostru, nu cu un aparat supradimensionat şi birocratic.

Putem alege calea de a stopa această politică populistă în profundă discordanţă cu interesul ţării şi să ne asumăm măsuri grele, dureroase din punct de vedere social şi politic, dar sănătoase cu ceea ce înseamnă viitorul acestei ţări. Nu am cedat tentaţiei populiste pe care o puteam şi noi duce mai departe în 2009 şi 2010. suntem primul guvern de după 1989 care îşi asumă deschis această sarcină de a pune ordine în finanţele ţării, de a renunţa la politica fundamentată numai pe pomeni şi consum. Şi ca să folosesc o altă comparaţie,m-aş putea exprima în următorii termenhi: ce faci cînd suferi de o boală gravă? Te tratezi, chiar dacă medicamentul este dureros? Sau, pe altă scară şi pe alte coordonate, când am ales guvernarea bazată pe responsabilitate şi nu pe populism, am ales aplicarea unui medicament chiar dacă un gust amar, dar care ne vindecă. Oamenii au dreptul să fie nemulţumiţi pentru că au fost obişnuiţi să primească mai mult decât se putea. Dar acea cale ducea în prăpastie. Am stopat acea cale şi cu măsuri ferme şi hotărâte am dus România pe drumul cel bun. Dacă am fi menţinut acea tendinţă populistă cu cheltuielile sociale pe care le-am enunţat, şi în 2009 şi 2010, doar în 2009 România ar fi avut un deficit depeste 12% din PIB, care ar fi însemnat drumul sigur spre prăpastie şi colaps. Pentru că pe de o parte nimeni nu te mai împrumuta să poţi finanţa un asemenea deficit ca să dai banii pe lucruri care nu aduc investiţii şi locuri de muncă. Pentru că în perioada anterioară banii interni, din vânzarea BCR-ului, au fost folosiţi pentru finanţarea deficitului. Sper ca măcar acum, în caeasul al 12-lea, s-a înţeles că România nu mai poate avea un asemenea drum. Din nefericire am constatat că soluţiile oferite de opoziţie sunt fie de natură pamfletară – şi acesta etes textul moţiunii – fie unele soluţii care duc la majorarea deficitului cu peste 10% din PIB. Dacă am aplica măsurile dvs populiste nu am face altceva decât să facem ceea ce ar face un medic care în loc să-i ofere unui bolnav de diabet un tratament corespunzător i-ar prescrie zahăr, agravându-i boala. Acestea sunt soluţiile oferite de Opoziţie. Atunci am ales calea vindecării printr-un medicament mai dur, mai puţin plăcut dar cu consecinţe benefice pe termen mediu şi lung. Am limitat deficitul bugetar al ţării, ca acesta să poată fi finanţat, şi să orientăm mai mulţi bani spre investiţii, singurele care pot conduce la locuri de muncă şi la ieşirea din criză. În 2009, chiar în condiţiile în care am avut cădere economică, România a alocat mai mulţi bani pentr uinvestiţii decât în 2008, când am avut creştere economică. În cifre, în 2009 ponderea investiţiilor era de 7,2% din PIB, faţă de 6,3% din PIB în 2008. Şi câteva lucruri s-au văzut: cei 42 kilometri de autostradă, pasajul Băneasa, centurile Timişoarei şi Piteştiului. Am declanşat un şir al reformelor pe care nimeni în ultimii 20 de ani n-a avut curajul să le declanşeze.

Am adoptat pentr prima dată în România o lege a salarizării care a curmat abuzurile din domeniu şi a stabilit o ierarhie a funcţiilor publice din ţară, a poersonaluluio plătit din fonduri publice. În aceste condiţii au dispărut salariile de lux, de 30.000 euro sau mai mult, din diverse structuri şi agenţii guvernamentale. Oferim o lege în concordanţă cu ceea ce România poate astăzi să ofere. Au fsot adoptate patru coduri în siostemul udiciar şi o lege care accelerează soluţionarea proceselor, cu beneficii pentru cetţeni din persoectiva costurilor cu justiţia şi a faptului că vor avea procese mai rapide, judecate în termen rezonabil. Am promovat şir ealizat o reformă a sistemului fiscal la nivel naţional şi local. Legea responsabilităţii fiscale pune ordine pentru prima dată în sistem şi aranjează finanţele acestei ţări pe principii sănătoase. Am promovat şi realizat pentr uprima dată o reală descentralizare a spitalelor, ca primă etapă a reformei sistemului sanitar, trecându-le spre administraţiile locale, pentru că din nefericire aşa cum s-a cosntatat în ultimii 20 de ani, oricâţi bani au fost introduşi în sistem, calitatea serviciilro nu a crescut. Am declanşat un amplu şi corect proces de restructurare, bazat pe standarde de cost. Am desfiinţat sau comasat 120 de agenţii guvernamentale şi am elimiat 228 de taxe şi tarife parafiscale. Am promovat în condiţii de criză un set de măsuri pentru susţinerea activităţii economice. Şi cei care susţin în continuare faptul că acest guvern nu a adoptat niciun fel de măsuri anticriză vreau doar să spun câteva dintre ele: acele măsuri care au vizat menţinerea cotei unice de impozitare şi neimpozitarea profitului reinvestit. Prin aplicarea măsurii prin care firmele care angajează şomeri nu plătesc contribuţii la asigurări sociale. 365.000 de locuri de muncă au fost salvate.prin fondul de garantare pentru IMM-uri în valoare de pest eun miliard de euro s-au salvat peste 190.000 de locuri de muncă. Dacă aceste măsuri nu erau, demult rata şomajului ar fi depăşit 10% şi am fi fost şi noi l anivelul mediei europene. Prin aceste măsuri, dar şi altele – amînarea la plată a obligaţiilor fiscale pentru firmele lovite de criză sau prin măsurile prin care CEC şi EximBank au menţinut şi creat locuri de muncă. Ştim că aceste măsuri nu-şi arată efectele peste noapte. Ştiu cât de greu le-a fost oamenilor şi că mulţi dintre ei fac sacrificii. Nu am luat cu inimă uşoară măsurile de austeritate pe care am fost obligaţi să le propunem. Am fost obligaţi şi sunt convins că oricine în locul nostru , dacă era responsabil cu România, ar fi luat exact aceleaşi măsuri de austeritate. Criza nu a lovit doar România şi nu a pornit de aici. Măsuri dureroase de austeritate au fost nevoite să ia şi guvernele unor ţări mult mai dezvoltate decât noi. De exemplu Guvernul Marii Britanii a anunţat săptămâna trecută măsuri fără precedent în istoria ţării – reducerea cheltuielilor publice cu 83 miliarde de lire sterline şi desfiinţarea a circa 490.000 de posturi din sectorul public în următorii 4 ani, creşterea TVA-ului şi a vârstei de pensionare. Astfel de măsuri au fost luate în toate ţările UE.

Suntem în cea mai gravă recesiune din ultimii 60 de ani iar guvernele responsabile nu iau măsuri populiste în astfel de situaţii, ci sănătose pentru viitorul ţării, chiar dacă pe termen scurt au costuri sociale şi politice. Deja unele semne bune au apărut în economie. Aceste semne sunt o dovadă că mergem în direcţia corectă. Pentru cei care nu cred, dau câteva exemple, cu cifre: producţia industrială a crescut, valoarea cifrei de afaceri în industrie e în primele 8 luni în creştere cu 10%, comenzile noi în industrie au recuperat integral contracţia din aceeaşi perioadă a anuluit recut, în creştere cu 25,4% în primele opt luni, ceea ne alimentează optimismul că 2011 va fi anul relansării economice.

Productivitatea muncii în industrie a crescut cu 19% în comparaţie cu anul trecut. Aici este cheia unei economii sănătoase şi va face diferenţa între o creştere economică bolnavă bazată pe consum şi una sănătoasă fundamentată pe productivitate şi competitivitate. Cel mai puternic semnal vine din sectorul exporturilor. Suntem pe locul III în UE, cu 25% mai mult în primele opt luni. Sectorul exporturilor a ieşit din recesiune. În 2009 primul sector care a înregistrat o scădere masivă a fost tocmai acesta, din cauza crizei. Prdusele cu valoare adăugată ridicată – maşnile şi echipamentele de transport – au pondere de 42% din exporturi.


Şomajul – după 21 de luni în care a rescut, din aprilie s-a redus. În septembrie avem cu 95.000 de şomeri mai puţini decât în luna martie. Aceasta înseamnă că măsurile luate de Guvern au început să producă efecte. Vom ieşi la liman cu condiţia să nu abandonăm reforma şi să nu facem paşi înapoi. Vom reuşi cu condiţia să nu cedăm în faţa demagogilor cu tolba plină de promisiuni mincinoase, să nu cedăm în faţa aventurierilor care caută să exploateze politic nemulţumirile fireşti ale oamenilor.

Tuturir le spun că am lucrat cu bună credinţă şi că acesta este drumul cel bun pentru cetăţenii României. Am făcut progrese importante cu răbdare, muncă şi cu sacrificiile a milioane de români. Moţiunea alege drumul cel mai scurt către faliment. Astăzi PSD şi PNL s-au întors la locul faptei cu o moţiune subţire de tot în soluţii realiste dar grăbiţi să vândă iluzii. Noi am ales o soluţie a responsabilităţii, cu toate greutăţile pe care le presupune.

Soluţiile oferite de opoziţie sunt fără acoperire financiară, care ar duce România la prăpastie. Anul 2011 e anul ieşirii din recesiune şi al creşterii economice.