Campania electorală clujeană merge cu frâna de mână trasă

Aflaţi aproape de jumătatea perioadei oficiale de campanie electorală, candidaţii clujeni par a aştepta finişul pentru a declanşa ofensiva. Nici urmă de "violenţa" vizuală care a definit ultimele campanii electorale clujene. Clujenii se bucură că nu mai sunt agresaţi de candidaţi, în vreme ce sociologii pun discreţia campaniei pe lipsa de soluţii a politicienilor.

La o privire de ansamblu, Clujul nu arată ca şi cum s-ar afla în prag de alegeri: nici urmă de obişnuitele bannere, mesh-uri şi alte suporturi electorale care altădată pictau oraşul în culorile competitorilor politici. Doar corturile de campanie ale principalelor forţe politice, PDL şi USL - în care primii oferă clasicele pixuri şi brichete, iar ceilalţi măsoară tensiunea şi glicemia - animă strada. Apatia este resimţită şi de clujeni, dar nu neapărat ca un lucru rău. "Îi mai slabă campania, îi drept, da' îi frumoasă că vine primu' ministru înapoi acasă. Şi nici nu trebe mare campanie, că acuma fiecare are o persoană cu care merge până în pânzele albe. Io îs pro-Boc", spune Flaviu M., de 63 de ani, după ce tocmai a primit "kit-ul" electoral portocaliu şi şi-a dat datele personale pentru a fi înscris în lista de simpatizanţi PDL.

Câţiva metri mai încolo, Mariana I., în vârstă de 76 de ani, tocmai şi-a verificat glicemia, tensiunea şi greutatea la cortul USL. "E foarte bine, mi-am făcut nişte analize aici. Eu cu ei votez, cu domnii Nicoară şi Uioreanu, că am auzit că au făcut numai bine şi sper să vină schimbarea. E mai bine că nu mai e o campanie aşa de agresivă, e mai normal, am intrat cumva în normalitate", ne-a spus Mariana I. Ea avea, totuşi, şi o nemulţumire. "Am văzut, mai încolo, un panou unde erau trecute toate partidele, să scrie fiecare ce lucruri rele ştie despre ele. Numai la PRM nu era scris nimic, că l-au pus prea sus pe panou şi nu ajungea nimeni până acolo să scrie", a explicat femeia.

"Destul de calmă" descrie campania electorală şi Andreea F., de 26 de ani, şi recunoaşte că se aştepta să fie mai agresivă. "Oricum, pentru cine şi-a făcut o opinie despre candidaţi, până acum, nici bannerele, nici afişele electorale nu pot să schimbe mare lucru. Din punctul meu de vedere este OK aşa cum este", a conchis tânăra. "Anu' ăsta, bătălia se cam dă la televizor, după câte am văzut io, mai degrabă decât pe stradă", constată Cristian C., 32 de ani, după ce tocmai se învârtise în jurul unui panou oficial de afişaj electoral. Concluzia a tras-o o doamnă între două vârste, care se grăbea: "Foarte liniştită campania asta. Nu ştiu dacă-i mai bine sau mai rău, dar parcă nici nu există".

Sociologul Ioan Hosu a remarcat apatia electorală. "Campania a scăzut semnificativ în intensitate nu numai în stradă, chiar şi la televiziune sau radio prezenţa candidaţilor este mult redusă. Doar în mediul online am găsit o campanie consistentă, pe Facebook şi pe alte platforme online", a spus Hosu. Totuşi, el nu crede că acest fenomen ar fi generat de criza economică. "Nu cred că scuza, de fapt cauza, nu scuza, poate fi regăsită doar în argumente de ordin economic, că n-ar fi resurse. Cred că face parte din strategia primilor doi-trei jucători care contează, care poate nu vor să-şi consume prea repede muniţia şi se rezervă pentru ultimele două săptămâni, 10 zile, când probabil campania se va anima. Şi expunerea excesivă e riscantă, pentru că poate duce la saturaţie, e cu două tăişuri", a oferit o explicaţie sociologul clujean. El nu a exclus nici posibilitatea să asistăm la naşterea, în România, a unui nou tip de campanie electorală, fără agresivitatea vizuală şi nu numai uzuală până acum. "Dacă veţi urmări campania electorală din Bucureşti, veţi vedea că nici acolo nu mai are amploarea pe care o avea până acum", a spus Hosu.

Sociologul clujean admite însă că ar putea exista şi alte motivaţii ale semi-apatiei electorale, în ciuda a ceea ce el numea "miza simbolică uriaşă a alegerilor de la Cluj". "Această lipsă de angajament a actorilor politici poate însemna o lipsă de informare a cetăţeanului în momentul în care se duce la vot. El s-ar putea să voteze inerţial, conform sondajelor de opinie făcute de diferite institute, trendul ar deveni aproape predictibil, iar asta ar putea să convină unor candidaţi", a afirmat Hosu. El pune ezitarea principalilor candidaţi în a fi extrem de vizibili şi pe seama lipsei de soluţii pentru electorat de care aceştia ar suferi. "Nu avem dezbateri, confruntări, competitorii par că se tem să abordeze principalele teme de campanie. Adevărul este că temele actualei campanii sunt extrem de sensibile: corupţia, dezvoltarea economică, criza, iar soluţiile pe care le-am văzut în programele anunţate nu-s tocmai pe placul opiniei publice şi atunci eu cred că reţinerea asta vine oarecum justificat", a explicat Hosu.

În contextul luptei relativ echilibrate, în special pentru funcţia de primar, Hosu nu exclude nici ipoteza relativului non-combat electoral din acest moment, generat de aşteptarea aşa-numitului "tur doi artificial". În lipsa unui al doilea tur de scrutin, în care se tranzacţionează voturile candidaţilor ieşiţi din cursă, există posibilitatea ca, spre finalul campaniei, candidaţii fără şanse reale sau măcar unii dintre ei să se retragă din competiţie şi să-şi negocieze susţinerea şi voturile din portofoliu cu unul sau celălalt dintre primii doi favoriţi. "Da, e un scenariu tot mai vehiculat în ultima vreme acest «tur doi artificial». Este posibil chiar ca, de exemplu, candidatul numărul trei, (ca şi cotă electorală) fără să se retragă neapărat, să dea un semnal sau chiar să comunice o anumită orientare. Da, este posibil şi un asemenea scenariu", a apreciat Hosu.