Când interesul politic e pus deasupra interesului societăţii

În cadrul comisiei de Cod Electoral, reprezentanţii PNL au încercat să impună, în caszul alegerilor locale, revenirea la alegerea primarului în două tururi de scrutin, sistem pe care îl doreau extins şi în cazul preşedinţilor de consilii judeţene. În cele din urmă forţa votului reprezentanţilor arcului guvernamental plus UDMR a triumfat, aşa că primarii ar urma să fie aleşi tot într-un singur tur de scrutin, în schimb, în cazul şefilor de judeţe s-a revenit la sistemul alegerii indirecte a acestora de către consilierii judeţeni, din rândurile lor. Motivele PSD şi UDMR în păstrarea sistemului cu un singur tur de scrutin sunt evidente. Social-democraţii au cei mai mulţi primari în ţară, iar acest tip de vot favorizează primarii în funcţie, care pot câştiga un prim tur pe baza notorietăţii şi obişnuinţei, în schimb, pot fi răsturnaţi în cazul coalizării celorlalţi candidaţi în turul doi. Aceeaşi teorie este valabilă şi în cazul UDMR, care, în sistemul cu un singur tur de scrutin, poate obţine primari chiar şi în localităţi în care ponderea etnicilor maghiari este de 30-35%, pe seama fărâmiţării voturilor etnicilor români între ceilalţi candidaţi. În urma discuţiilor de la Cotroceni, inclusiv liberalii au afirmat că acceptă sistemul cu un singur tur.

Ieri, 30 de ONG-uri, printre care ActiveWatch, APADOR-CH sau Centrul Raţiu pentru Democraţie, au trimis o scrisoare deschisă plenului Camerei Deputaţilor (cameră decizională în acest caz), în care cer revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin, invocând dreptul la şanse egale şi pentru candidaţii partidelor mici, sabotaţi, în cazul unui singur tur de scrutin, de anti-democratica teorie a „votului util". „Alegerea primarilor în două tururi (sistemul majoritar de vot în două tururi) este în avantajul cetăţenilor, pentru că oferă: 1.reprezentativitate şi legitimitate; 2.şanse egale pentru partide noi şi independenţi; 3.spaţiu pentru crearea consensului. (...) Chiar dacă va fi posibilă formarea de noi partide cu doar 3 oameni iar condițiile de înscriere în alegerile locale se vor relaxa, turul unic va face ca cei mai mulți dintre actualii primari să rămână în funcții și, implicit, puterea politică să se mențină și să ajungă tot la partidele-sistem existente", se spune în argumentaţia celor 30 de ONG-uri.

Opozanţii sistemului cu două tururi de scrutin nu se lasă, însă, impresionaţi. „În primul rând, să fie foarte clar: am discutat cu colegii mei din parlament, în comisie au existat mai multe propuneri, nu s-a ajuns la un consens, aşa că la vot a ieşit această variantă. Din punctul nostru de vedere, votul politic e cel din primul tur de scrutin. În turul doi apar alte înţelegeri, alte discuţii, care n-au legătură cu democraţia, care suferă influenţe de natură economică sau de altă natură", a explicat preşedintele PSD Cluj Remus Lăpuşan.

Având în spate exerciţiul de ministru al Dialogului Social, deputatul PSD Aurelia Cristea pare ceva mai flexibilă. „Au fost consultări cu preşedintele Klaus Iohannis, în care am înţeles că s-a agreat acest sistem. Din analizele făcute a reieşit că aceasta ar fi cea mai bună variantă, dar, dacă există această scrisoare din aprtea societăţii civile, vor trebui analizate argumentele aduse de societatea civilă, de care suntem obligaţi să ţinem cont, tot aşa cum suntem obligaţi să ţinem cont de dorinţele celor care ne-au ales. În privinţa preşedintelui de consiliu judeţean, consider că revenirea la sistemul alegeri indirecte a acestuia e un lucru bun", a afirmat Cristea.

La rândul său, liderul UDMR Cluj, deputatul Mate Andras Levente, invocă problema negocierilor dintre cele două tururi de scrutin. „E mult mai corectă alegerea din primul tur, când cetăţenii cunosc programele politice ale candidaţilor. În turul doi apar înţelegeri politice secrete, care nu întotdeauna sunt în interesul alegătorilor, aşa că e mult mai bine să-şi aleagă primarul într-un singur tur de scrutin", a spus Mate.

Dintre semnatarii scrisorii deschise lipseşte, surprinzător, Centrul pentru Studiul Democraţiei (CSD) din Cluj. „Noi am cerut public, încă de la începutul lunii februarie două tururi atât pentru primari, cât şi pentru preşedinţii de consilii judeţene şi am adus mult mai multe argumente, la fel cum am cerut multe alte modificări în privinţa Codului Electoral. Mai mult, am trimis acest document atât la comisia de Cod Electoral, cât şi la Cotroceni. Am fost înştiinţaţi despre acest demers al colegilor noştri, pe care îl salutăm", a spus cercetătorul CSD George Jiglău.