Când jocurile politice înving logica. Studiu de caz: PNL

Cei doi liberali clujeni din Senatul României pun participarea lor la un vot pe care acum îl contestă la Curtea Constituţională pe seama unei strategii aplicate în războiul politic cu PSD. „Noi nu contestăm votul de marţi, contestăm hotărârea de repetare a votului, sunt două lucruri diferite. Votul nu trebuia reluat, pentru că votul din martie n-a fost contestat de nimeni, a fost perfect regulamentar şi perfect constituţional. Curtea Constituţională a desfiinţat hotărârea de interpretare a votului şi doar aceea trebuia refăcută respectând prevederile constituţionale.

Am luat în calcul şi neparticiparea la votul de marţi, dar exista riscul ca PSD-iştii să dea un vot împărţit pentru ca după aceea să dea vina pe PNL pentru respingerea cererii de arestare preventivă. În aceste fel am separat apele, noi am votat pentru sprijinirea justiţiei şi pe ei i-am obligat să-şi asume in corpore votul de blocare a actului justiţiei", a explicat Alin Tişe participarea liberalilor la un vot pe care îl considerau drept neconstituţional.

Colegul său, Marius Nicoară, susţine că senatorii PNL şi-au făcut datoria de parlamentari, dar recunoaşte, la rândul său, teama de jocurile pe care le-ar fi putut face social-democraţii. „E datoreia noastră să votăm. Dacă nu votam ce-ar fi spus alegătorii: «V-am trimis acolo să nu votaţi?»? Am votat aşa cum vor românii, pentru sprijinirea justiţiei.

Într-adevăr, în grup am discutat şi varianta de a nu participa la vot, dar ne-am gândit că, dacă vor fi 60 de social-democraţi, 31 vor vota pentru salvarea lui Şova, 29 pentru încuviinţarea arestării după care vor spune că liberalii l-au salvat pe Şova prin absenţă. Nu spun că aşa s-ar fi întâmplat, dar am decis că e mai bine să mergem la vot, dar asta nu înseamnă că nu considerăm ca abuzivă şi neconstituţională reluarea votului", a spus Nicoară.

Dincolo de o cutumă şi un principiu potrivit căruia nu se votează de două ori acelaşi lucru, nu prea există reglementări clare privind posibilitatea repetării unui vot în parlament. În Constituţie nu există nici o referire la o asemenea situaţie, motiv pentru care va fi interesant de văzut cum îşi vor justifica liberalii contestaţia pe care o vor depune la Curtea Constituţională. În Regulamentul Senatului există o procedură care se poate finaliza cu repetarea unui vot, fără ca actul normativ să precizeze dacă e singura modalitate de repetare a unui vot sau mai există şi alte situaţii care pot duce la aceeaşi finalitate. Potrivit art. 138 din Regulamentul Senatului, în cazul contestării unui vot şi a acceptării contestaţiei de către plen, votul poate fi repetat.

Redăm articolul respectiv în integralitate:

„Art. 138. - (1) Votul poate fi contestat numai de liderul unui grup parlamentar, imediat după anunţarea rezultatului votului de către preşedintele Senatului. Asupra contestaţiei, Senatul se pronunţă prin votul majorităţii senatorilor prezenţi. Contestaţia poate fi susţinută de un singur vorbitor, într-un interval de timp rezonabil şi, în caz de opoziţie, poate lua cuvântul într-un interval de timp egal, de asemenea, un singur vorbitor din partea fiecărui grup parlamentar.
(2) Admiterea contestaţiei are drept consecinţă repetarea votului".

În mod clar, în cazul repetării votului „Şova" nu a fost urmată procedura descrisă mai sus.