Când ne alegem parlamentarii. Nu se poate mai repede de 4 decembrie, dar se poate la anul

Liderii celor două partide pentru care fiecare vot va fi capital pentru accederea în parlament, ALDE şi PMP, vor alegeri în noiembrie. Constituţia şi Legea Electorală nu permit acest lucru. Dar ar putea fi amânate până în primăvară.

Inamici politici aparent ireconciliabili, Călin Popescu-Tăriceanu şi Traian Băsescu s-au trezit „gând la gând cu bucurie" în privinţa datei alegerilor. Ambii s-au declarat nemulţumiţi de datele avansate de guvern, 4 sau 11 decembrie. Culmea, şi argumentele celor doi sunt identice, ambii invocând condiţii neprielnice unei participări ridicate la vot. Atât Tăriceanu, cât şi Băsescu au solicitat căutarea unor soluţii pentru organizarea scrutinului în luna noiembrie.

Dacă cei doi au evitat să şi avanseze vreo asemenea soluţie, coechipierul lui Tăriceanu din fruntea ALDE, Daniel Constantin s-a lăsat luat de val şi a lansat, fără să gândească prea mult, o soluţie care, nu doar că nu e nouă, dar e şi stupidă. Fostul ministru al Agriculturii a lansat demisia în bloc a tuturor parlamentarilor pentru a se putea organiza alegeri anticipate. Ce a uitat (sau poate n-a ştiut niciodată), însă, Constantin, este că Legea Fundamentală prevede o singură procedură de declanşare a alegerilor anticipate: căderea succesivă a două propuneri de guverne, după care, preşedintele poate (dar nu e obligatoriu) dizolva parlamentul şi declanşa, astfel, alegeri anticipate.

O ipotetică demisie a tuturor parlamentarilor ar genera doar alegeri parţiale, adică noi alegeri după vecehea lege a scrutinului uninominal, în urma cărora s-ar alege noi parlamentari care ar rămâne în funcţii doar până mla încheierea actualei legislaturi, adică până în decembrie. Altfel spus, dacă, prin absurd, am intra în scenariul debitat de fostul om al lui Dan Voiculescu ar provoca două scrutine electorale parlamentare copnsecutive: mai întâi alegeri parţiale uninominale, urmate imediat de alegeri la termen, conform noii legi, adică vot pe listă.

Revenind la lucruri normale la cap, analizând Constituţia şi Legea Electorală, vom descoperi că, avansând cele două date, guvernul n-a făcut decât să marcheze singurele două zile din calendar care, „găzduind" scrutinul parlamentar, pot avea ca finalitate învestirea unui nou parlament exact la termenul la care actualului legislativ îi expiră mandatul.

Conform art.63, alin.(1), mandatul parlamentului este de patru ani. Potrivit art.70, alin. (1), mandatul parlamentarului începe în momentul validării şi depunerii jurământului, lucru care s-a întâmplat în 20 decembrie 2012. Prin urmare mandatul actualului parlament încetează de drept în 20 decembrie şi, în afara dizolvării, conform celor expuse mai sus, nu există nici o altă modalitate de scurtare a acestuia. Aliniatul (3) al art. 63 din Legea Fundamentală spune: „Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri". Cu alte cuvinte, alegerile parlamentare nu se pot desfăşura mai devreme de 30 noiembrie, pentru că altfel preşedintele ar fi obligat să convoace noul parlament înainte ca cel vechi să-şi încheie mandatul, lucru imposibil. Pe de altă parte, Legea Electorală spune că alegerile nu pot avea loc decât duminica, or prima duminică după 29 noiembrie cade în 4 decembrie.

Prin urmare, nu există nicio posibilitate legală (în afara demisiei sau demiterii guvernului, urmată de trântirea consecutivă a minim două propuneri de premieri, condiţii obligatorii pentru dizolvarea parlamentului) de organizare a alegerilor parlamentare în luna noiembrie (sau mai devreme), aşa cum îşi doresc Tăriceanu şi Băsescu. În schimb, dacă politicienii îşi doresc alegeri în condiţii climaterice mai puţin ostile deplasării alegătorilor la urne, Constituţia le oferă posibilitatea amânării alegerilor parlamentare până la primăvară. „Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea parlamentului", spune al. (2) al aceluiaşi art.63 din Legea Fundamentală. Cu alte cuvinte, alegerile parlamentare pot fi organizate oricând în intervalul 30 noiembrie 2016 - 20 martie 2017, conform al. (4) al art.63, mandatul actualului parlament putând fi prelungit, însă, cu atribuţii limitate. Într-o asemenea situaţie, după 20 decembrie, actualul legislativ n-ar mai avea dreptul de a revizui Constituţia şi nici de a adopta, modifica sau abroga legi organice.

Previzibil, însă, reprezentanţii principalelor trei forţe politice nici nu vor să audă de amânarea scrutinului parlamentar până anul viitor. „Nu există altă posibilitate în afara datelor propuse deja de guvern. Nu putem pune alegerile mai devreme, pentru că trebuie să ne încadrăm în prevederile constituţionale şi legale. O dată la patru ani, politicienii îşi pot mobiliza electoratul să iasă la vot. E exclus să amânăm alegerile, păi ce, prelungim mandatul parlamentului pentru că vine zăpada? Să fim serioşi", a declarat preşedintele PNL Cluj, eurodeputatul Daniel Buda.

Nici şeful social-democraţilor clujeni nu agreează o asemenea soluţie. „Vineri vom avea un Comitet Executiv Naţional, unde ne vom sfătui şi vom formula o opinie şi relativ la data alegerilor. Părerea mea este că cea mai corectă variantă este să ne încadrăm în ciclul electoral, ceea ce înseamnă să facem alegeri anul acesta, respectând prevederile constituţionale", a spus Nasra.

Beneficiind de cel mai disciplinat electorat, UDMR nu e deranjat de data la care vor avea loc alegerile. „Şi dacă vor fi în 4 sau 11 decembrie ce are? Nu e nicio problemă, n-are nicio importanţă când e fixată data alegerilor, dar nu cred că ar fi bine să fie amânat scrutinul până anul viitor. În ce mă priveşte, aş fi cel mai fericit dacă s-ar revizui Constituţia astfel încât, prin trecerea la mandatul de cinci ani, să avem într-un singur an toate alegerile. Am sacrifica un an cu toate campaniile electorale posibile, dar am putea să lucrăm în ceilalţi patru ani", a opinat senatorul UDMR Laszlo Attila.