Cât ar subţia Victor Ponta parlamentul

Premierul propune 300 de deputaţi şi aproximativ 90 de senatori. Alegerea a câte doi senatori în fiecare judeţ ar dezavantaja judeţele mari, cum este Clujul.

Într-un interviu acordat Hotnews, premierul Victor Ponta propune un parlament cu aproximativ 400 de aleşi. Discutabilă este propunerea alegerii a câte doi senatori din fiecare judeţ, indiferent de populaţie, în ceea ce se vrea a fi viitoarea cameră a regiunilor.

Liderul PNL Cluj, senatorul Marius Nicoară e de acord „în general" cu proiectul propus de Ponta, dar are un amendament important. „Şi noi, liberalii, suntem, în general, în concordanţă cu aceste propuneri, privind reducerea numărului de parlamentari, păstrarea a două camere, eventual cu atribuţii diferite, dar cred că şi la Senat ar trebui ţinut cont de ponderea populaţiei, pentru că nu e acelaşi lucru un judeţ cu 300.000 de locuitori cu judeţul Cluj cu peste 700.000 de locuitori. Deci trebuie umblat la reglaje fine, în rest, însă, e o idee pe care şi noi am lansat-o mai demult", a comentat Nicoară.

Inclusiv vicepreşedintele PSD Cluj, deputatul Aurelia Cristea, crede că „ar mai trebui discutată" varianta cu doi senatori din fiecare judeţ. „În ansamblu, mi se pare o propunere chiar de bun-simţ, care, sigur, urmează să intre în dezbatere cu populaţia şi chiar cu opoziţia. Cel mai important este ca viitoarea Lege Electorală să asigure reprezentativitatea şi un parlament care să lucreze cu maximă eficienţă. Din punct de vedere al reprezentativităţii, probabil că ar mai trebui discutată atribuirea mandatelor de senatori şi în funcţie de ponderea populaţiei în fiecare judeţ, pentru că nu-i totuna Călăraşiul cu Clujul, ca să dau numai un exemplu", a spus Cristea.

Pentru preşedintele PDL Cluj, Daniel Buda, referendumul naţional din 2009 este sfânt. „Orice variantă care nu respectă rezultatul referendumului din 2009 validat de Curtea Constituţională nu poate fi agreată de PDL. Prin urmare, îi cer premierului Victor Ponta să respecte opţiunea exprimată de români la acel referendum privind parlamentul unicameral cu maxim 300 de parlamentari", a declarat Buda.
Şeful UDMR Cluj, deputatul Mate Andras Levente, acceptă reducerea Camerei Inferioare la 300 de parlamentari, dar nici el nu e de acord cu distribuirea mandatelor de senatori fără a ţine cont de populaţia judeţelor. „E acceptabil 300 de deputaţi, ţinând cont că, în ultimele legislaturi în care au fost alegeri pe liste au fost 320-330 de deputaţi. Dar la ambele camere distribuţia mandatelor ar trebui să se facă în funcţie de populaţia judeţelor, altfel judeţul Cluj ar fi dezavantajat. Judeţul nostru, cu 750.000 de locuitori, nu poate fi pus pe picior de egalitate cu judeţe cu 150-200.000 de locuitori", a apreciat Mate.

Cu câte doi senatori din cele 42 de judeţe s-ar ajunge la 84 de senatori, la care s-ar adăuga senatorii de Bucureşti, care ar putea fi ceva mai mulţi, astfel încât am ajunge la o viitoare cameră a regiunilor cu aproximativ 90 de membri. Faţă de actualul parlament cu 588 de parlamentari, un număr de doar 390 de membri în viitorul legislativ ar însemna o reducere substanţială de aproximativ 30%. Comparativ, însă, cu ultimul parlament ales pe liste de partid, când nu existau mandate atribuite suplimentar celor stabilite conform normei de reprezentare, scăderea ar fi mult mai puţin semnificativă. În 2004 am avut un parlament format din 469 de parlamentari (332 deputaţi şi 137 senatori), varianta propusă de Ponta reprezentând o reducere cu numai 15%.

Pe de altă parte, varianta stabilirii unei norme de doi senatori pentru fiecare judeţ indiferent de populaţia judeţelor ar putea necesita, în prealabil, modificarea Constituţiei. „Numărul deputaţilor şi al senatorilor se stabileşte prin legea electorală, în raport cu populaţia ţării", se spune în al. (3) al art.62 din Legea Fundamentală, ceea ce a făcut ca, în Legea Electorală să fie stabilite norme de reprezentare pentru deputaţi şi senatori, în funcţie de acestea şi de dimensiunea populaţiei calculându-se, înaintea fiecărui scrutin, numărul de parlamentari care urmează să reprezinte fiecare judeţ. Or impunerea, în cazul senatorilor, a unei norme de reprezentare pe judeţ, fără a lua în calcul populaţia, ar putea intra în coliziune cu prevederea constituţională menţionată.