Cât de harnici au fost parlamentarii clujeni. Topul Institutului de Politici Publice

Cât de harnici au fost parlamentarii clujeni. Topul Institutului de Politici Publice
Folosind datele statistice disponibile pe site-urile celor două Camere, Institutul de Politici Publice (IPP) a întocmit un clasament al aleşilor neamului în funcţie de activitatea parlamentară depusă de aceştia în primele şapte sesiuni din cele opt ale actualei legislaturi.
Pentru mai multe informaţii de ultimă oră vizitaţi pagina principală ZIUA DE CLUJ

În tentativa de a cuantifica într-o valoare matematică activitatea parlamentarilor, specialiştii IPP au inventat un aşa-zis Indice al Activităţii Parlamentare (IAP), calculat după o formulă matematică empirică, luând în calcul şi ponderând valorile cantitative ale câtorva activităţi parlamentare de bază. Astfel, IAP = IL*30% + LC*25% + DP*20% + ITP*15% + M*10%, unde IL - iniţiative legislative, LC - luări de cuvânt în plen, DP - declaraţii politice, ITP - întrebări şi interpelări adresate membrilor guvernului şi M - moţiuni (simple sau de cenzură) semnate.

Potrivit calculelor IPP, cel mai harnic parlamentar clujean în actuala legislatură a fost senatorul PSD Alexandru Cordoş, cu un IAP de 141, cu care ocupă locul 23 în clasamentul parlamentarilor României şi locul 18 între senatori. „Linia sa de clasament" arată astfel: 110 iniţiative legislative, 228 de luări de cuvânt, 33 de declaraţii politice, 296 de întrebări şi interpelări şi nicio moţiune semnată. La polul opus, ultimul între parlamentarii de Cluj este senatorul UDMR Laszlo Attila, cu un IAP de doar 15,6, cu care ocupă locul 473 între cei 595 de parlamentari care au trecut, din 2013 încoace, prin Palatul Parlamentului şi locul 148 între cei 179 de senatori. „Performanţele" sale profesionale în trei ani şi jumătate de activitate parlamentară sunt: 41 de iniţiative legislative, 12 luări de cuvânt, nicio declaraţie politică, două întrebări şi interpelări şi nicio moţiune semnată.

Clasamentul celor 14 parlamentari de Cluj arată după cum urmează:

1. Alexandru Cordoş, senator PSD - IAP 141, locul 23 în clasamentul general
2. Alin Tişe, senator PNL - IAP 122,3, locul 37 în clasamentul general
3. Adrian Gurzău, deputat independent - IAP 76,45, locul 80 în clasamentul general
4. Radu Zlati, deputat PNL - IAP 73,85, locul 87 în clasamentul general
5. Mircea Irimie, deputat ALDE - IAP 71,5, locul 92 în clasamentul general
6. Ioan M oldovan, deputat ALDE - IAP 56,4, locul 142 în clasamentul general
7. Marius Nicoară, senator PNL - IAP 55,75, locul 143 în clasamentul general
8. Cornel Itu, deputat PSD - IAP 55,4, locul 146 în clasamentul general
9. Adrian Oros, deputat PNL - IAP 53,25, locul 159 în clasamentul general
10. Mate Andras Levente, deputat UDMR - IAP 52,2, locul 163 în clasamentul general
11. Aurelia Cristea, deputat PSD - IAP 47,5, locul 185 în clasamentul general
12. Elena Reuer, deputat PNL - IAP 44,8, locul 199 în clasamentul general
13. Steluţa Cătăniciu, deputat ALDE - IAP 28,75, locul 334 în clasamentul general
14. Laszlo Attila, senator UDMR - IAP 15,6, locul 473 în clasamentul general

De menţionat este faptul că majoritatea parlamentarilor clujeni depăşesc media IAP, care, la nivelul întregului parlament este de 47,27, singurii aflaţi sub medie fiind Elena Reuer, Steluţa Cătăniciu şi Laszlo Attila.

Dacă ar fi să facem clasamente separate pe diferitele activităţi parlamentare, la capitolul iniţiative legislative, lideri ar fi Cordoş şi Oros cu câte 110, codaş fiind Gurzău cu doar 40. În ce priveşte luările de cuvânt, Cordoş a foist cel mai vorbăreţ parlamentar clujean, folosind microfoanele parlamentului de 228 de ori, cel mai tăcut fiind Laszlo cu doar 12 intervenţii. Gurzău este campion la declaraţii politice cu 84 de „bucăţi", în vreme ce Mate şi Laszlo n-au folosit deloc acest instrument parlamentar. Tişe a „deranjat" cel mai mult membrii guvernului, cu 324 de întrebări şi interpelări, pe când, Laszlo a avut doar două „curiozităţi" în trei ani şi jumătate de mandat. În fine, Zlati şi Oros au semnat cele mai multe moţiuni - 14, în vreme ce Cordoş, Itu şi Laszlo n-au considerat necesar să sancţioneze în vreun fel activitatea guvernelor care s-au perindat la conducerea ţării în această perioadă.

Într-un clasament al partidelor, cei mai harnici parlamentari clujeni par să fi fost social-democraţii cu un IAP mediu de 81,3, urmaţi de liberali, cu IAP mediu de 69,99, reprezentanţii ALDE, IAP mediu 52,22, cei mai leneşi fiind cei doi reprezentanţi ai UDMR, cu un IAP mediu de doar 33,9

Ca grup, cei 14 parlamentari clujeni ocupă locul 7 între cele 52 de „echipe" reprezentând judeţele ţării plus capitala, cu un IAP mediu de 63,92, cu o „linie de clasament" (valorii medii pe cap de parlamentar): 75,07 iniţiative legislative, 81,07 luări de cuvânt, 38,64 declaraţii politice, 85,71 întrebări şi interpelări şi 5,36 moţiuni semnate. Topul judeţelor este condus de Vaslui - IAP 101,13, Dolj - IAP 93,97 şi Iaşi - IAP 78,22, codaşe fiind Caraş-Severin - IAP 22,27, Teleorman - IAP 20,09 şi Mehedinţi - IAP 19,66.

Fără a face vreun reproş specialiştilor IPP, care au putut folosi doar datele prezente pe site-urile celor două camere, formula matematică folosită de ei şi, implicit, clasamentul „hărniciei" generat de aceasta, necesită câteva amendamente. Cea mai mare lipsă a formulei folosite este faptul că nu ia în calcul prezenţa la vot, în condiţiile în care, în cele din urmă, activitatea de bază a parlamentarului, legiferarea, se exercită în momentul deciziei, adică al votului. Or prezenţa la vot ar fi modificat semnificativ ierarhiile. Spre exemplu, în cazul reprezentanţilor Clujului, Gurzău s-ar fi rostogolit mult în jos de pe podium, în condiţiile în care el este, de departe, chiulangiul-şef al garniturii de parlamentari clujeni, fiind prezent la mai puţin de jumătate din voturile date în plen. La fel de adevărat este că cei de la IPP nici n-ar fi putut include acest criteriu în formula lor de calcul atâta vreme cât prezenţa la vot nu este evidenţiată decât pe site-ul Camerei Deputaţilor, nu şi pe cel al Senatului.

Nici criteriul numărului de iniţiative legislative nu este unul tocmai obiectiv în evaluarea activităţii parlamentare, în condiţiile în care majoritatea aleşilor semnează la grămadă, de dragul palmaresului, proiecte gândite de alţii. Dar nici aici nu aveau ce face cei de la IPP, deoarece nu există nici o modalitate de a afla cine ma conceput cu adevărat fiecare proiect legislativ. În egală măsură, lipsesc cu desăvârşire de pe site-urile celor două Camere (şi, fireşte, n-au putut fi incluse în formula IPP) orice informaţii privind activitatea, extrem de importantă, a parlamentarilor în comisii (prezenţă, voturi, amendamente iniţiate).

 

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Loading...
Comenteaza