Cât le pasă politicienilor de români: Premierul nu ştie cât costă pâinea, ministrul Finanţelor nu ştie cât e salariul minim

Politicienii din România habar nu au câţi bani scot cetăţenii pentru o pâine în ultimul timp sau sau cât e salariul minim. Gafele celor care ne conduc arată cât de deconectaţi sunt aceştia de viaţa românilor de rând.

Oamenii de la vârful statului nu ştiu cât costă pâinea, cât plătesc cei care folosesc transportul în comun sau care e salariu minim pe care îl primesc peste un milion şi jumătate de români. Acestea nu sunt doar lacune în cunoştinţele lor, ci le le arată de fapt sentimentele adevărate față de oamenii de rând. 

"Cerem unui politician să fie rațional, pregătit, să găsească soluții, să reziste la stres, iar gafele pe care le face surprind caracterul pe care acesta îl are de fapt și sentimentele adevărate față de alegători", a explicat la Digi24 politologul Cristian Pîrvulescu.

Ministrul Finanţelor a fost întrebat marţi, într-o conferinţă de presă, care este salariul minim net în România. "Salariul minim net în România este în jur de 1.600 de lei. Este 2.380 salariul minim brut, deci nu are cum să fie 1.300 lei", a comentat Dan Vîlceanu, după ce jurnaliştii i-au atras atenţia că salariul minim net este 1.386 lei. În prima zi de mandat ministrul a gafat când a contrazis datele oficiale ale INS care indicau o inflație de 5%.

Întrebat recent dacă ştie cât costă o franzelă, premierul Florin Cîţu a răspuns că el nu mănâncă pâine. "Întrebarea despre prețul pâinii nu este foarte prietenoasă, dar e clasică și evaluează de fapt cunoștințele unui politician despre viața oamenilor obișnuiți. Asta arată însă că ei, politicienii, nu înțeleg viața dificilă pe care o duc mulți. Salariul minim e indicator al nivelului de trai. A spus Florin Cîțu că Vîlceanu e optimist, dar, în realitate, Vîlceanu nu știe cât de greu o duc oamenii simpli", a spus Pîrvulescu.

"Gafele pe care le face un politician surprind caracterul pe care acesta îl are de fapt și sentimentele adevărate față de alegători. (...) Majoritatea nu intră în magazine, dar, chiar dacă ar putea fi interpretat ca populism, e vorba de întâlnirea directă cu oamenii", a adăugat Cristian Pîrvulescu.