Cât munceşte parlamentarul român. Un clujean vrea să revoluţioneze sistemul de salarizare

Senatorii şi-au programat „activităţi în teritoriu” pe perioada eurocampaniei şi e previzibil că o decizie similară va fi luată şi la nivelul camerei inferioare. Dacă scenariul va fi repetat în campania pentru alegerile prezidenţiale şi dacă scădem vacanţele parlamentare oficiale, Parlamentul României va lucra doar şase luni în acest an.

Săptămâna de lucru a unui parlamentar în forul legislativ este de doar trei zile, ţinând cont că majoritatea aleşilor pleacă la Bucureşti cu avionul luni la amiază, iar miercuri seara sunt înapoi în Cluj. În aceste condiţii, cele şase luni de muncă parlamentară ar echivala cu puţin peste trei luni şi jumătate formate din săptămâni normale de câte cinci zile lucrătoare. La asta se reduce, ca zile de muncă în Parlament (plen sau comisii), activitatea unui ales, în cursul anului 2014. Teoretic, restul timpului, dedicat formal „activităţii în teritoriu", ar însemna audienţe, deplasări în colegiu pentru colectarea problemelor locale rezolvabile prin instrumentele muncii parlamentare şi elaborarea de proiecte sau de amendamente legislative. În practică, perioada următoare va fi dedicată aproape exclusiv campaniei electorale. Părerile privind utilitatea normării muncii parlamentare pe baza zilelor de prezenţă în legislativ sunt împărţite.

Nicoară: "Când se lucrează, chiar să se lucreze"

Chestorul Senatului, liberalul Marius Nicoară, apreciază că un concediu mascat pe durata unei luni întregi, cât durează campania electorală, ar fi exagerat. „Noi, liberalii, am votat împotrivă, am cerut să se lucreze şi săptămâna viitoare şi am reuşit să forţăm acest lucru, pentru că adevărul este că nu se face cine ştie ce activitate în teritoriu. Oricum noi, cei din Biroul Permanent al Senatului, vom fi prezenţi în toată această perioadă la Bucureşti pentru a asigura funcţionarea instituţiei. Important este ca trei, patru zile cât se lucrează pe săptămână, chiar să se lucreze, pentru că ai ce să lucrezi, suntem în întârziere cu multe legi, iar aceste lungi pauze în timpul campaniilor electorale ar trebui scurtate. Două săptămâni înaintea alegerilor ar fi suficient, acum am reuşit să scurtăm la trei săptămâni", a spus Nicoară.

Revoluţia lui Tişe: vrea plata pe vot

Senatorul PDL Alin Tişe consideră, însă, că prezenţa parlamentarilor la Bucureşti ar putea fi redusă şi mai mult, iar plata acestora să se facă după sistemul din consiliile locale şi judeţene printr-un fel de indemnizaţie de şedinţă. „În opinia mea, ar trebui regândit tot sistemul parlamentar, pentru că de multe ori parlamentul are doar rol decorativ, mergem acolo doar ca să votăm pe bandă rulantă ordonanţele guvernului. S-ar putea gândi un sistem în care parlamentarii să fie prezenţi fizic la Bucureşti doar la voturile finale şi doar pentru acestea să fie plătiţi. În rest, elaborarea şi dezbaterea proiectelor de lege se poate face foarte bine, fără nici un fel de costuri, online, iar pentru asta parlamentarii să nu fie plătiţi. Costurile cu funcţionarea Parlamentului s-ar reduce considerabil prin scăderea cheltuielilor cu transportul şi cu cazarea la Bucureşti, prin scăderea indemnizaţiilor parlamentarilor, aceştia şi-ar asigura traiul în continuare din meseria lor de bază. Atunci nu s-ar mai pune problema cât a muncit un parlamentar pentru banii cu care e plătit, fiecare va fi remunerat doar pentru prezenţa la voturile finale", a explicat Tişe.

Itu: "Ca parlamentar trebuie să simţi pulsul şi dorinţele oamenilor"

Deputatul PSD Cornel Itu nu crede că România a ajuns la nivelul unui sistem legislativ suficient de coerent şi de stabil astfel încât activitatea parlamentarilor să fie una mai sporadică, dar militează şi pentru necesitatea activităţii din teritoriu. „Armonizarea cu legislaţia adoptată în Parlamentul European se încearcă, dar încă suntem departe de a ajunge la acel sistem legislativ foarte bine structurat încât să ne permită o activitate mai relaxată. Pe de altă parte, activitatea unui parlamentar se desfăşoară şi în teritoriu. Ca parlamentar trebuie să simţi pulsul şi dorinţele oamenilor, să încerci să le găseşti rezolvări, eventual chiar prin proiecte legislative. În plus, asemenea situaţii, cum sunt campaniile electrorale, sunt doar ocazionale", a comentat Itu.

Mate: "În Parlamentul European nu se mai lucrează din 22 aprilie"

Nici cel mai vechi parlamentar clujean din actuala legislatură, deputatul UDMR Mate Andras Levente, nu crede că parlamentarii muncesc prea puţin. „Noi, la Camera Deputaţilor, am decis să avem liber în perioada 28-30 aprilie, pentru a putea participa la deschiderea campaniei electorale, după care, săptămâna următoare, avem program normal şi atunci se va decide ce program vom avea mai departe. Dar trebuie ţinut cont că activitatea unui deputat sau senator e şi o activitate politică. În Parlamentul European nu se mai lucrează din 22 aprilie. Cât priveşte programul de lucru săptămânal, în Europa activitatea parlamentară e împărţită: fie săptămânal, ca la noi, trei zile se lucrează în parlament şi două zile în teritoriu, fie se lucrează două săptămâni în parlament şi două săptămâni în teritoriu, pentru că activitatea unui parlamentar nu înseamnă doar plen şi comisie. Iar în lunile ianuarie, iulie şi august nu e vacanţă parlamentară, ci nu e sesiune, pentru că aşa spune Constituţia", a explicat Mate.

Ce spun analiştii

Nici în rândul societăţii civile nu există consens. Politologul Dan Pavel califică drept populism contabilizarea zilelor de lucru ale parlamentarilor. „Eu mă ocup cu predarea ştiinţelor politice la Universitatea Bucureşti şi încerc să-i fac pe studenţi să nu repete abordările populiste care apar în mass-media. Activitatea politicienilor nu se judecă obişnuit, oamenii politici nu merg la serviciu ca oamenii normali, pentru că activitatea lor nu se rezumă doar la prezenţa la vot. Este ca şi situaţia în care pe mine m-ar critica cineva că aş merge doar o zi pe săptămână la universitate, dar n-ar vedea nimeni tonele de cărţi pe care le citesc în restul timpului. Important pentru parlamentari este dacă îşi fac treaba, dacă dau legi bune, care să ne integreze în Europa, nu câte ore stau la serviciu. La noi, oamenii nu sunt obişnuiţi cu ce înseamnă parlamentarism. Nu mă interesează când lucrează şi cum lucrează, important e să facă legi bune", a afirmat Pavel.

Deşi susţine acelaşi principiu, sociologul Ioan Hossu n-are încredere că, în timpul în care nu sunt „la serviciu", parlamentarii mioritici „citesc tone de cărţi". „Sistemul nostru legislativ e relativ stabil, dar mai are până să fie eficient şi performant, aşa că mai e mult e lucru în parlament. Problema e lipsa dezbaterii în spaţiul public. Nu e o problemă cum contorizăm munca parlamentarilor, ci ceea ce produc. Am mari rezerve că, neinteracţionând în dezbaterile din parlament, aflaţi la «activităţi în teritoriu», îşi vor consuma timpul gândind şi reflectând singuri la cele mai bune soluţii legislative pentru România. Problema cât şi cum lucrează rămâne şi trebuie să reflecteze asupra ei şi parlamentarii, dar mai ales alegătorii. Parlamentarii ar trebui să interacţioneze mult mai mult, să avem dezbateri nu doar politice. În acest moment parlamentarii români lasă impresia că au doar un hobby în activitatea legislativă, se duc doar din când în când acolo să mai voteze nişte legi. Ei bifează doar cantitativ, nu şi calitativ", a comentat Hossu.