Cât ne-au costat senatorii Clujului

Senatorul PSD Alexandru Cordoş este vicelider al grupului social-democraţilor din Camera superioară, membru al comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială, al Uniunii Interparlamentare şi al grupurilor de prietenie cu Franţa şi Costa Rica. De la începutul anului a semnat nu mai puţin de 34 de proiecte de legi, vizând, printre altele, intonarea imnului naţional la începutul orelor de şcoală sau înfiinţarea Zilei Naţionale a Portului Tradiţional. Deşi aparţine partidului de guvernământ, el este recordmen, între senatorii de Cluj, şi în privinţa numărului de întrebări şi interpelări adresate membrilor guvernului, lucru cu atât mai ciudat cu cât este ştiut că acest tip de instrument parlamentar este folosit cu preponderenţă de reprezentanţii opoziţiei, parlamentarii puterii având, de regulă, căi de acces mult mai directe la miniştri. Cordoş a avut curiozităţi legate, printre altele, de numerele de înmatriculare provizorii, de violenţa în familie, de centrele de detenţie, de incluziunea socială a romilor sau de salvarea Depozitului de Filme din Cluj-Napoca. Cordoş a citit, în acest an, şapte declaraţii politice, toate dedicate odelor înălţate guvernului Ponta. Cordoş este, deocamdată, singurul senator clujean al actualei legislaturi care a semnat două proiecte devenite legi, ambele în 2013, legate de fiscalitatea în agricultură şi parcurile industriale. Pentru activitatea sa, în primele patru luni ale anului (perioada pentru care sunt disponibile datele financiare pe site-ul Senatului), contribuabilii au plătit, în medie, 27.950 de lei în fiecare lună. La suma consumată de Cordoş au contribuit şi cei 3.908 lei plătiţi de la buget pentru o deplasare în Suedia.

Senatorul UDMR Laszlo Attila este membru al comisiilor pentru sănătate publică şi pentru cultură şi media, al Forumului Parlamentar European pentru Populaţie şi Dezvoltare şi al grupurilor de prietenie cu Portugalia şi Argentina. Laszlo rămâne în continuare parlamentarul clujean cu cea mai modestă activitate, cel puţin raportat la activităţile cuantificate pe site-ul instituţiei. Astfel, în prima parte a anului 2014 el a semnat doar şase iniţiative legislative care îşi propun, printre altele, înfiinţarea unui Consiliu Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Torturii sau instituirea zilei egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în data de 10 februarie. În schimb, n-a formulat nici o declaraţie politică şi nici n-a considerat necesar să deranjeze membrii guvernului cu vreo întrebare sau interpelare. Prezenţa sa în parlament ne-a costat, în medie, 26.504 lei în fiecare lună.

Chestor al Senatului, liberalul Marius Nicoară este membru al comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii şi al grupurilor de prietenie cu Africa de Sud, Albania şi Bolivia. Nicoară este, până în acest moment, si ngurul senator clujean care, în actuala legislatură, a conceput şi iniţiat de unul singur un proiect legislativ, încercând să reglementeze modul de organizare a alegerilor parţiale în cazul vacantării unui mandat de deputat aparţinând grupului minorităţilor naţionale. În cursul acestui an el a mai semnat alte 19 iniţiative legislative de grup, încercând să legifereze, printre altele, perdelele forestiere de protecţie ale drumurilor sau instituirea Zilei Bunicilor în 1 octombrie. Nicoară a citit, de la începutul anului, şase declaraţii politice şi a formulat tot atâtea întrebări şi interpelări, una dintre ele vizând un proiect de lege din Ucraina, potrivit căruia posesorii de cetăţenie română ar urma să fie condamnaţi la închisoare. În cursul acestui an, activitatea lui Nicoară în Senat a consumat, în medie, 25.755 de lei, lunar, de la buget.

Senatorul PDL Alin Tişe este membru al comisiei juridice de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, al comisiei de validare, al comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României, al grupurilor de prietenie cu Brazilia şi Japonia şi este vicepreşedinte al grupului de prietenie cu India. În sesiunea proaspăt încheiată el a semnat 12 proiecte legislative de grup, printre subiectele atacte figurând reducerea numărului de semnături necesare înfiinţării unui partid politic de la 25.000 la 500, pierderea mandatului pentru aleşii aflaţi în urmărire penală şi interzicerea dreptului de a candida pentru persoanele cu antecedente penale. Tişe a citit nouă declaraţii politice şi a formulat 47 de întrebări şi interpelări având curiozităţi, printre altele, legate de capacitatea de apărare a României, zborul premierului Victor Ponta cu un avion F16, combinatul Oltchim, Muzeul Literaturii Române sau protocolul secret pe care Ministerul Educaţiei l-ar fi semnat cu Patriarhia Ortodoxă. Pentru activitatea lui Tişe în parlament contribuabilii români au scos din buzunar, în medie, 25.313 lei în fiecare lună.