Cât va costa România bravada lui Băsescu

Experţii clujeni în relaţii internaţionale au păreri împărţite privind “preţul” pe care îl va plăti ţara pentru afirmaţia preşedintelui care a iritat Moscova.

Reacţia de o violenţă fără precedent a Ministerului de Externe rus, generată de afirmaţiile recente ale preşedintelui Traian Băsescu, a generat noi temeri că, drept represalii, Rusia ar putea scumpi din nou gazul livrat României sau ar putea chiar sista furnizarea lui. Doi recunoscuţi experţi clujeni în relaţii internaţionale au opinii diametral opuse privind posibila "răzbunare" a Kremlinului.

Fost negociator-şef al României în relaţia cu Uniunea Europeană, fost ministru pentru Afaceri Europene, directorul Institutului de Studii Internaţionale al Universităţii Babeş-Bolyai (UBB), Vasile Puşcaş, este de părere că Băsescu a făcut o uriaşă gafă diplomatică din ignoranţă. "E greu de descifrat cum de a spus ce a spus. Cert este că din această întâmplare ar trebui să învăţăm două lucruri: în primul rând, că istoria este un domeniu pe care am uitat şi să-l învăţăm, şi să-l folosim în împrejurările actuale. În al doilea rând, e clar că istoria contemporană este parte şi a gândirii politice, iar cei care nu cunosc istoria contemporană au slabe şanse să aibă o gândire politică raţională şi consecventă. Discursurile preşedintelui din ultimele două săptămâni mi-au dat impresia că actualii guvernanţi au rezolvat prezentul, au abordat viitorul şi se ocupă acum de destrămarea trecutului. Numai că trecutul se răzbună nu doar pe prezent, ci şi pe viitor", a afirmat Puşcaş.

În opinia sa, consecinţele declaraţiei preşedintelui României, potrivit căreia, dacă ar fi fost în locul mareşalului Antonescu, ar fi dat, la rândul său, celebrul ordin "Vă ordon, treceţi Prutul!", nu se vor limita la scurta, dar agresiva reacţie a Ministerului rus de Externe şi se vor extinde şi asupra partenerilor României din UE şi NATO. "Când apare o reacţie a Ministerului de Externe rus, înseamnă că există o strategie deja elaborată. Asemenea cuvinte, precum cele folosite în comunicatul oficial, n-am mai auzit din vremea lui Hruşciov sau de la nivelele doi şi trei ale Moscovei, în perioada «doctrinei Brejnev». M-au întristat şi mai tare comentariile agenţiilor de ştiri ruse, necitate la noi de nimeni, care spun că, prin asemenea discursuri, pe care ei le consideră «istorico-politice» - aşa e doctrina politică în Rusia - România şi ceilalţi parteneri ai săi devin o ameninţare pentru Rusia. Interfaxul spune: «Ştiţi că în România sunt trupe americane şi NATO? Ştiţi că în România urmează să se instaleze baze de rachete americane şi NATO?». Discursul Moscovei urmăreşte obiective geo-strategice şi a instrumentat «cazul România» în relaţiile sale multilaterale, atât în Europa, cât şi în America. Pentru cine ştie interpreta limbajul diplomatic, referirea la "aprecierea adecvată" pe care România trebuie s-o primească din partea "Europei civilizate", este un comentariu care se adresează în primul rând aliaţilor României din UE şi NATO, inclusiv SUA.", a explicat Puşcaş.

El este convins că represaliile economice la adresa României nu vor întârzia să apară. "În acest moment, toţi vor să intre pe piaţa rusească, dar acest lucru este posibil numai cu «binecuvântarea» Kremlinului. Investitorii români, la rândul lor, au cam epuizat pieţele din vest şi sunt obligaţi s-o ia şi în partea opusă, dar orice negociere pe gaz, pe infrastructură trebuie să treacă pe la Kremlin şi pe la cei care au emis acel comunicat. Tot de acolo ni se poate bloca accesul la relaţii economice cu spaţiul caucazian-asiatic. Cu siguranţă, costurile pentru viitor, inclusiv la gaz, vor fi mai mari şi asta în condiţiile în care România, îndatorată pe câteva zeci de ani de acum încolo, trebuie să se gândească la diminuarea costurilor prin orice mijloace", a apreciat Puşcaş.

În totală opoziţie cu Puşcaş, colegul său, directorul adjunct al Departamentului de Studii Internaţionale al UBB, Adrian Ivan, minimalizează efectele spuselor preşedintelui, despre care apreciază că au fost premeditate. "Băsescu ştia foarte bine ce face, nici vorbă să-l fi luat gura pe dinainte. În fapt, el n-are nici o treabă cu Rusia, dar, pentru Băsescu, e încă o temă excelentă de campanie, a treia, în trei săptămâni. El caută să-şi atragă electoratul pasiv, care nu mai merge la vot. După reorganizare, care a urmărit sensibilizarea electoratului naţionalist care n-a mai ieşit la vot pentru Vadim, a urmat atacul la rege, prin care a încercat să stimuleze comuniştii antimonarhişti, iar acum a încercat să reactiveze sensibilităţile românilor faţă de Rusia, care vor spune: «uite, în sfârşit, unul care nu se teme de ruşi şi le-o zice pe aia dreaptă!». La el totul e pragmatism pur şi în continuare va face orice pentru a-şi atinge unicul scop, să coboare USL-ul la 49,9%, ca să-şi poată pune el ce guvern vrea", a apreciat Ivan.

El consideră că Băsescu nu mai avea ce pierde. "Oricum nu mai era primit la Moscova de când cu «Marea Neagră, lac rusesc» şi cu «axa Washington-Londra-Bucureşti» şi nici nu mai spera la asta, iar relaţiile cu Germania şi cu Franţa - parteneri tradiţionali ai Rusiei - şi le şifonase de asemenea", a spus Ivan. El este convins, însă, că întregul conflict se va limita strict la nivel diplomatic, fără efecte economice. "E, mai degrabă, un subiect de dispute diplomatice, iar la ruşi relaţiile economice nu depind de relaţiile politice decât în foarte mică măsură. Ruşii sunt foarte pragmatici când e vorba de afaceri. Oricum, în ciuda legendelor, nu luăm gazul de la ei mai scump decât alte ţări din UE. Pe de altă parte, România nu e un actor important pentru Rusia în economia geopolitică mondială, nu se împiedică de noi, suntem ca o picătură într-un ocean. Categoric, ei fac distincţie între Băsescu şi România, mai ales că au, totuşi, nevoie de noi pentru Southstream, aşa că vor aştepta să vină la Cotroceni un lider mai frecventabil", a opinat Ivan.