Ce-ar fi făcut Clujul cu 200 de milioane de euro. Exerciţiu de imaginaţie bugetară

200 de milioane de euro ar fi venit în judeţul Cluj dacă ar fi fost admise toate amendamentele formulate de parlamentarii clujeni la Legea bugetului pe 2012. Un singur amendament semnat de un clujean a fost admis, dar a trimis bani tocmai la... Călăraşi. Campioni la numărul amendamentelor au fost liberalii. În schimb, social-democraţii au cerut cei mai mulţi bani.

252 de amendamente au formulat parlamentarii clujeni. Singurul reprezentant al puterii care a cerut bani pentru judeţul Cluj a fost deputatul UDMR Mate Andras Levente, care a solicitat, fără succes, 800.000 de lei pentru Centrul de educaţie şi cultură din Gherla. În schimb, singurul clujean căruia i s-a admis un amendament este deputatul PDL Petru Călian. El a obţinut însă bani pentru clădirea Inspectoratului de Muncă din... Călăraşi. "De fapt, era amendamentul colegului meu, deputatul Stelian Fuia, care este din judeţul Călăraşi, iar eu, în calitate de membru al acestei comisii, l-am însuşit, atâta tot", a explicat Călian.

Parlamentarul susţine că aleşii puterii, în special cei ai PDL, au profitat de uşa deschisă pe care o au la guvern, prin intermediul premierului Emil Boc, pentru a obţine bani pentru Cluj fără a mai avea nevoie să formuleze amendamente. Doar trei reprezentanţi ai puterii au formulat amendamente la buget: Mate - 3, Călian - 1 şi senatorul PDL Mihail Hărdău - 1. Deşi anunţase că ar putea vota împotriva bugetului dacă nu îi va fi admis un amendament privind un program pentru şcolile profesionale, în cele din urmă Hărdău pare să fi renunţat la acest proiect, solicitând în schimb bani pentru echipamente medicale destinate... Academiei Române. Senatorul n-a putut fi contactat până la închiderea ediţiei.

Campioni la numărul de amendamente sunt liberalii. Senatorul Marius Nicoară şi deputatul Horea Uioreanu au semnat împreună 114 amendamente, fiecare dintre acestea fiind depus la câte două capitole bugetare. În plus, Nicoară a mai semnat alte 10 amendamente, dintre care se remarcă solicitarea a câte 250 de milioane de lei pentru o centrală nucleară în Transilvania şi o hidrocentrală la Tarniţa. În raportul final al comisiei sesizate pe fond, Uioreanu apare cu alte 57 de amendamente, dintre care 47 pentru judeţul Botoşani, 2 pentru Maramureş şi unul pentru Bacău. Uioreanu neagă însă că ar fi semnat amendamente pentru alte judeţe. Şi printre cele nouă amendamente ale deputatului Virgil Pop (majoritatea vizează biserici) figurează unul pentru... Băile Herculane.

Recordman al sumelor pe care a încercat să le aducă la Cluj este, însă, senatorul PSD Alexandru Cordoş, ale cărui amendamente cumulează 371.345.990 de lei, la care se adaugă nu mai puţin de 5 miliarde de lei solicitaţi pentru Autostrada Transilvania. Nicoară şi Uioreanu au lucrat, în echipă sau separat, pentru a aduce 373.566.000 de lei în judeţ, plus alţi 250.000.000 de lei în regiune. Podiumul este completat de deputatul PSD Cornel Itu, cu 125.085.000 de lei.

Previzibil, n-au lipsit nici cererile trăsnite. Spre exemplu, cei doi liberali au încercat să obţină 200.000 de lei pentru un parc în comuna Gârbău. "Era un proiect demarat deja, pe fonduri europene, care trebuia finalizat", a explicat Nicoară. Tot liberalii au solicitat 150.000 de lei pentru o hală agroalimentară în comuna Beliş. Singurul care a cerut bani pentru organizaţii nonguvernamentale, senatorul Alexandru Cordoş a apreciat că 20.000 de lei de la buget ar fi numai buni pentru "Asociaţia de Reintegrare Socială şi Profesională a Emigranţilor din Transilvania". Aceeaşi sumă a cerut-o, fără să nominalizeze vreun destinatar, pentru "susţinerea activităţii de protecţie socială şi drepturile omului din Turda" sau pentru Asociaţia Judeţeană de Şah. Tot Cordoş voia să cheltuie nu mai puţin de 5 milioane de lei pentru amenajarea de spaţii verzi şi locuri de joacă pentru copii în comuna Viişoara. În aceste condiţii, colegul său de partid, Cornel Itu, pare a avea pretenţii decente cu cei "doar" 150.000 de lei pentru amenajarea de spaţii verzi în comuna Mica. Trebuie spus că multe dintre amendamentele clujenilor au fost respinse pentru că vizau modificări de natură fiscală, fără legătură cu Legea bugetului, sau aveau indicată drept sursă financiară fondul de rezervă al guvernului, care, de asemenea, nu poate fi direcţionat prin aceeaşi lege.

Acuzate mereu de populism, solicitările de bani pentru biserici n-au lipsit nici acum, campion fiind Alexandru Cordoş, care a solicitat bani pentru 30 de biserici sau aşezăminte religioase. Senatorul susţine că, de fapt, a urmărit să ajute bisericile care, la rândul lor, finanţează instituţii sociale.

N-au lipsit însă nici proiectele de infrastructură. Mai trebuie amintită centura oraşului Turda, perntru care Cordoş a cerut 129 de milioane de lei, Spitalul Regional de Urgenţă, pentru care a solicitat 100 de milioane de lei, sau noua pistă a aeroportului clujean, "evaluată" la 43 de milioane de lei de acelaşi Cordoş. Însumate, amendamentele clujenilor ar fi putut aduce la Cluj aproape 900 de milioane de lei, de cinci ori mai mult decât suma care figurează deja în buget pentru investiţiile din judeţul Cluj în 2012.