Ce au “muncit” anul acesta deputaţii clujeni
- Scris de Valentin Malaescu
- 18 Iul 2011, 23:30
- Politica
- Ascultă știrea

Mircia Giurgiu a depăşit o sută de iniţiative legislative semnate, dar şi-a văzut un singur proiect devenit lege. În schimb, cel mai "leneş" parlamentar clujean, Palfi Mozes Zoltan, e singurul care şi-a văzut două legi adoptate. UDMR-iştii sunt cei mai conştiincioşi deputaţi clujeni, fiind singurii cu o prezenţă la vot de peste 80%.
Excluderea din PDL pare să-i fi dat aripi lui Mircia Giurgiu, cel mai harnic parlamentar clujean semnând în această sesiune 107 iniţiative legislative, dublu faţă de media de astfel de proiecte semnate în primele patru sesiuni ale actualei legislaturi. În schimb, trecerea în opoziţie i-a dăunat grav eficienţei. Dacă în prima jumătate a mandatului, ca deputat PDL, şi-a văzut 26 de proiecte devenite legi (o medie de aproximativ nouă pe sesiune), în acest an din băncile opoziţiei n-a mai reuşit să-şi ducă la bun sfârşit decât un singur proiect. Eficienţă de 100% a avut însă UDMR-istul Palfi Mozes Zoltan - a semnat doar două proiecte de lege, dar şi-a văzut alte două proiecte adoptate şi promulgate. Daniel Buda (PDL), preşedintele Comisiei Juridice, e singurul deputat care a mai reuşit să-şi transforme un proiect în lege în acest an. În privinţa numărului de iniţiative legislative semnate, Giurgiu este urmat de Petru Călian (PDL) - 34, Buda - 20, Horea Uioreanu (PNL) şi Cornel Itu (PSD), câte 17, Mate Andras Levente (UDMR) - 14, Adrian Gurzău (PDL) - 9, Vasile Soporan (independent) - 6, Virgil Pop (PNL) şi Palfi, câte două.
Giurgiu rămâne, în continuare, campion şi la capitolul iniţiative trăznite. Anul acesta pare să fi fost obsedat de inventat zile de sărbătoare. Astfel, a formulat proiecte de lege pentru instituit Ziua Naţională a Ambulanţei, Ziua Patrimoniului Mondial din România şi alte trei sărbători legale, una românească - 30 noiembrie, Sf. Andrei şi două turceşti: Newruz, în 21 martie şi Kâdârlez, în 6 mai. La 21 de ani de la evenimentele din decembrie, deputatul clujean a ajuns la concluzia că şi Constanţa ar merita statutul de oraş-martir al Revoluţiei şi a scris un proiect de lege în acest sens. Giurgiu a mai fost preocupat de reglementarea regimului special maritim, dar şi de protecţia noilor specii de plante. De acest ultim aspect s-a ocupat şi Călian. El a simţit nevoia să-i restructureze preşedintelui Băsescu aparatul de lucru de la Cotroceni şi să-i înfiinţeze, prin lege, un departament special pentru relaţiile cu Republica Moldova. Două noi sărbători a încercat să impună prin lege şi Uioreanu: aceeaşi Zi a Patrimoniului Mondial şi 10 mai - Ziua Independenţei. Inginerul Cornel Itu a încercat să legifereze în domeniul invenţiilor, dar nu i-a uitat nici pe impresarii artistici. Împreună cu liberalul Virgil Pop, el mai vrea să protejeze persoanele "de interes public". Cei doi propun majorarea cu o treime a pedepselor pentru infracţiuni contra acestui tip de persoane. Cu excepţia lui Soporan şi Pop, toţi ceilalţi s-au simţit datori să se ia la luptă cu "etnobotanicele" şi au semnat proiecte de lege împotriva lor.
Devenit lider de grup, Mate are cea mai ridicată prezenţă la vot în această sesiune - 81,7%. El este urmat de colegul său de partid, Palfi, cu 80,3%. Urmează democrat-liberalii: Gurzău - 77,6%, Călian - 77,2% şi Buda - 70,6%, independenţii Soporan - 69,9% şi Giurgiu - 69,2%, social-democratul Itu - 67,6%, "chiulangiii" grupului deputaţilor clujeni fiind liberalii Pop - 55,6% şi Uioreanu - 55,1% prezenţă la vot.
Giurgiu domină copios şi capitolul întrebări şi interpelări adresate membrilor guvernului. Cu cele 262 din această sesiune, a depăşit mia pe întreaga legislatură. Deşi întrebările şi interpelările sunt, îndeobşte, instrumente de lucru ale opoziţiei, surprinzător, pe locul 2 la acest capitol, cu 54 de asemenea interogări, figurează democrat-liberalul Daniel Buda, urmat de colegii săi de partid, Gurzău - 15 şi Călian - 13. Tot 13 întrebări şi interpelări a formulat şi Pop, urmat de Itu - 11 şi Uioreanu - 10. Mate a formulat doar două întrebări, în vreme ce Soporan şi Palfi n-au simţit nevoia unui astfel de dialog cu membrii guvernului.
Cel mai vorbăreţ deputat a fost Călian, care a luat cuvântul în 30 din cele 42 de şedinţe de plen ale sesiunii. El este urmat de Giurgiu - 28 de şedinţe, Uioreanu - 19, Pop - 18, Buda - 17, Mate - 11, Soporan - 9, Gurzău şi Itu, care au vorbit în câte opt şedinţe. În continuare, singura luare de cuvânt în plen, din întregul mandat de deputat al lui Palfi, rămâne momentul în care a depus jurământul. Campioni la numărul declaraţiilor politice sunt, la egalitate, cu câte 19, Uioreanu şi Giurgiu, urmaţi îndeaproape de Pop - 18 declaraţii. Buda a făcut 16 declaraţii politice, Călian, 13, Soporan, 9, Itu, 8 şi Gurzău, 7. Cei doi UDMR-işti, Mate şi Palfi, nu par să agreeze acest instrument parlamentar, la care n-au apelat deloc în acest mandat.