Ce au “produs” senatorii clujeni în ultima sesiune

Dacă activitatea favorită a majorităţii deputaţilor clujeni a fost lupta cu "etnobotanicele", colegii lor din Camera superioră nu au fost interesaţi de acest subiect, în schimb au dat mână cu mână pentru... limba română. Nu cu multă vreme înainte de a deveni co-preşedinte judeţean al USL, Şerban Rădulescu desfiinţa, de la tribuna Senatului, această alianţă.

În lipsa unui "campion" de calibrul lui Mircia Giurgiu, senatorii clujeni îl au drept lider în privinţa numărului de iniţiative legislative pe social-democratul Alexandru Cordoş, cu 18 asemenea proiecte semnate în primele şase luni ale anului, sumă aproape egală cu numărul proiectelor de lege semnate de Cordoş în primii doi ani de mandat (21). Marius Nicoară (PNL) şi Mihail Hărdău (PDL) au doar jumătate din "recolta" lui Cordoş - câte nouă proiecte de lege. Şerban Rădulescu, senatorul care şi-a început sesiunea ca democrat-liberal şi a încheiat-o în calitate de conservator, a semnat, în acelaşi interval, doar şapte iniţiative legislative. Cu excepţia lui Nicoară, toţi ceilalţi au avut satisfacţia adoptării şi promulgării a câte unui proiect de lege semnat de ei.

Spre deosebire de colegii lor "mai mici", senatorii nu au avut anul acesta iniţiative legislative care să poată fi introduse în categoria "trăznite". În schimb, merită remarcat faptul că trei senatori din patru (Nicoară, Hărdău şi Rădulescu) şi-au dat mâna pentru a legifera Ziua Limbii Române. Nicoară s-a preocupat şi de legiferarea în domeniul medicinei şcolare şi al educaţiei fizice şi sportului, Hărdău - de reglementarea cooperării României cu Europol-ul, iar Cordoş de Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării".

Campion al întrebărilor şi interpelărilor adresate membrilor guvernului este acelaşi Cordoş, cu 61 de astfel de interogări, cu 50% mai multe decât în tot restul mandatului său (41). Nicoară a adresat 23 de întrebări guvernului, în vreme ce Rădulescu a avut anul acesta doar trei asemenea curiozităţi, timp în care Hărdău a deranjat guvernul cu o singură întrebare. Cordoş domină clasamentul şi la capitolul luărilor de cuvânt în plen. Social-democratul a folosit microfonul în 26 de şedinţe ale Senatului. De remarcat că înteţirea activităţii parlamentare a lui Cordoş survine, coincidenţă sau nu, lansării publice a numelui său drept propunere PSD de candidat la primăria clujeană. Nicoară a vorbit în 17 şedinţe, Hărdău în 15, iar Rădulescu doar în şase.

Cordoş este "înfrânt" doar la două capitole: declaraţii politice şi prezenţă la vot. Cu 19 declaraţii politice, Nicoară conduce în clasamentul "probei", urmat de Cordoş cu 15, Hărdău cu cinci şi Rădulescu doar cu două. Numai că Rădulescu, cel care în scurt timp avea să devină preşedinte al PC Cluj, co-preşedinte al ACD Cluj şi USL Cluj, îşi intitula, în februarie, una dintre cele două declaraţii politice "Struţocămila USL: ideologii contrare, dorinţă de parvenire şi sete de răzbunare". Hărdău a rămas, în continuare, cel mai disciplinat senator clujean - 79,7% prezenţă la vot, urmat de Cordoş - 74%.

Ce părere avea Rădulescu despre viitorii săi colegi

"Partidul Conservator se desprinde nonşalant de PSD, care l-a propulsat în Parlament, şi se agaţă sau e agăţat de PNL, cu care leagă o prietenie trainică, bazată pe interes, cu care formează Alianţa de Centru Dreapta", vorbea Rădulescu, de la tribuna Senatului, despre viitorul său partid. Cu acelaşi prilej, el desfiinţa şi programul politic al alianţei, sub al cărei stindard îşi doreşte acum să candideze la preşedinţia Consiliului Judeţean. "Nu există un proiect viabil, alternativ la cel propus de guvernul actual, doar nişte promisiuni pe care orice om serios le tratează cu precauţie. Ce-şi propune această nouă alianţă: înlăturarea, prin orice mijloace, a guvernului actual şi, dacă se poate, a preşedintelui Traian Băsescu, pentru a pune mâna pe putere, cu tot ce înseamnă ea. După aceea, se trece la împărţirea portofoliilor, de sus până jos, conform unui algoritm bine precizat. Asta e tot. Important pentru ei e să ajungă să aibă ce-şi împărţi între ei. Poporul? O va duce bine. Cum? Nu ştim, vom vedea. O lectură, chiar superficială, a protocolului USL arată, aproape în totalitate, că acesta se referă la modul în care vor fi împărţite funcţiile pe plan local şi la centru", clama Rădulescu.