Ce faci când nu-ţi mai place în partid? Îţi faci o fundaţie

Noua modă a nemulţumiţilor din partide pare să nu mai fie migrarea în alt partid ci în fundaţii „salvatoare" ale dreptei, liberalismului sau al „social-naţionalismului".

Învinşilor congresului PDL Traian Băsescu le-a pus la dispoziţie Mişcarea Populară. Adversarii lui Crin Antonescu din PNL şi-au înfiinţat Iniţiativa „România Liberală". Un senator PSD deranjat că şeful său de partid a propus-o pe Laura Codruţa Kovesi la şefia DNA a inventat Mişcarea Socială Naţională. Un deputat PNL a formulat deja un proiect de lege menit să împiedice transformarea fundaţiilor în partide politice. Încă niciuna dintre aceste organizaţii nu şi-a fixat un cap de pod la Cluj.

Cronologic, prima a fost Mişcarea Populară (MP), lansată de Traian Băsescu imediat ce favorita sa, Elena Udrea, a pierdut bătălia pentru preşedinţia PDL. Preşedintele a anunţat de la bun început că fundaţia va evolua spre transformarea în partid politic, „salvator" al dreptei româneşti. Deşi Udrea a spus că ea şi susţinătorii săi vor rămâne în PDL, scenariul potrivit căruia aceştia se vor rupe de partid bucată cu bucată, urmând ca, atunci când vor atinge masa critică să treacă la MP şi să formeze grupuri parlamentare distincte, pare să prindă contur, atâta vreme cât într-o singură zi doi foşti miniştri, membri ai taberei Udrea, Valerian Vreme şi Gabriel Berca şi-au anunţat demisia din PDL.

Cu toate acestea, preşedintele PDL Cluj Daniel Buda (la rândul său, susţinător al Elenei Udrea la Convenţia Naţională a PDL) spune că MP nu reprezintă un pericol pentru partid. „Fiecare cetăţean al României, inclusiv membrii de partid, are libertatea de a merge acolo unde crede că poate face ceva pentru el, pentru familie sau pentru societate, iar apariţia unor asemenea fundaţii nu trebuie să frământe partidele, care trebuie să-şi vadă de culoarele lor. PDL trebuie să-şi consolideze statutul de principal partid de opoziţie, ceea ce şi face acum, chiar dacă, poate, nu în ritmul pe care ni l-am dori. Asociaţiile şi fundaţiile pot fi tentante pentru oamenii care resimt o lehamite faţă de clasa politică", a comentat Buda. El susţine că nu-l priveşte eventualul viitor politic al MP. „Nu sunt preocupat de ce se va întâmpla cu MP, sunt preocupat de activitatea din PDL şi îmi e suficient", a afirmat Buda.
Principalii contestatari interni ai lui Crin Antonescu, Andrei Chiliman, Călin Popescu-Tăriceanu şi Vlad Moisescu, au lansat Iniţiativa „România Liberală" (IRL), deşi au fost ameninţaţi cu excluderea din partid chiar de Antonescu. Nici şeful PNL Cluj, senatorul Marius Nicoară nu vede un pericol pentru partid în apariţia acestei asociaţii. „Nu cred că această organizaţie prezintă vreun risc pentru partid, iar posibila sa transformare în partid nici atât. Formarea unui partid nu e aşa uşoară şi nu e un pericol pentru PNL. La Cluj nu există şi nici nu cred că vor fi liberali interesaţi de acest ONG", a declarat Nicoară.

Fost procuror, fost prefect al judeţului Satu Mare, senatorul PSD Valer Marian (originar din comuna Dăbâca, jud. Cluj, absolvent al Universităţii „Babeş - Bolyai"), cunoscut cu înclinaţii naţionaliste, a intrat în conflict deschis cu Victor Ponta, urmare a controversatului episod Kovesi şi a fost îndepărtat de la conducerea organizaţiei PSD Satu Mare. Drept urmare a anunţat că va lansa o mişcare civică intitulată Mişcarea Socială Naţională. „O glumă foarte bună, nici n-are sens să discutăm despre aşa ceva", a fost singurul comentariu al liderului PSD Cluj Remus Lăpuşan.

„Astea nu-s fundaţii, astea-s scufundaţii, sunt mai degrabă nişte apucături ivite pe fondul decredibilizării partidelor politice", caracterizează abrupt noile organizaţii sociologul clujean Ioan Hossu. El crede că există două tipuri de explicaţii pentru apariţia acestor formaţiuni. „Cei care migrează spre astfel de fundaţii o fac, pe de o parte, pentru că în partid nu mai au spaţiu de exprimare convenabil. În partide nu prea mai avem competiţie - PDL a fost o excepţie - uneori primează disciplina de partid în detrimentul dezbaterii, a platformelor, a opiniilor. Partidele nu mai oferă cadre normale de afirmare a alternativelor şi atunci unii caută asemenea soluţii", crede Hossu.

El apreciază că aceste fundaţii au şi rol de a testa piaţa cu soluţii alternative. „Se testează piaţa cu scenarii alternative. Drumul spre succes înseamnă întotdeauna încercări, dacă merge e foarte bine, dacă nu, asta e. Pe de altă parte, în asemenea structuri se pot deschide porţi de negociere cu alţii, lucru imposibil în partide (la lansarea IRL au participat democrat-liberalii Teodor Paleologu şi Sever Voinescu - n.red.). Oamenii se reinventează, încearcă alt tip de construcţie instituţională. Să însemne asta începutul morţii funcţionale a partidelor? Rămâne de văzut dacă acest tip de fundaţii vor aduce un plus de funcţionalitate democraţiei româneşti. Oricum, n-au nici o şansă, dacă se transformă în partide. Noua Republică şi altele asemenea sunt poveşti, pretexte pentru dezbateri televizate", a apreciat Hossu.

Partide născute din fundaţii

În istoria politică post-decembristă, un singur grup de nemulţumiţi, care şi-a părăsit partidul de origine înfiinţând un partid nou, a avut succes. Deranjaţi că Ion Iliescu a pierdut conducerea FSN în favoarea lui Petre Roman, oamenii din jurul său au plecat din partid, au înfiinţat FDSN, care şi-a schimbat ulterior numele în PDSR, iar după fuziunea cu PSDR a devenit PSD. În schimb, au existat mai multe partide născute din fundaţii sau asociaţii, cele mai recente exemple fiind Forţa Civică şi Partidul Popular Maghiar din Transilvania. O geneză similară au avut în trecut Partidul Unităţii Naţionale a Românilor, Partidul România Mare, Partidul Alianţa Civică şi Partidul Civic Maghiar.