Ce premieri se coc în laboratoarele partidelor

Până acum, un singur partid, PMP, şi-a desemnat „premierul” cu care va defila în alegeri, iar acesta va fi, nici o surpriză, Traian Băsescu

În faţa votului de tip mioritic, extrem de emoţional şi de personalizat, devine obligatoriu pentru competitorii electorali să-şi desemneze câte un candidat de premier, care să joace rolul de locomotivă electorală a partidului în competiţia pentru Parlamentul României. Cu toate acestea, până în acest moment, o singură formaţiune politică şi-a anunţat propunerea de premier.

După ce au înfulecat pe nemestecate ce-a mai rămas din UNPR, popularii lui Băsescu au anunţat public că, în campania electorală din toamnă, vor defila în frunte cu cel care declara, încă de pe vremea în care mai locuia la palatul Cotroceni, că ar fi cel mai potrivit om din România pentru condus guvernul. Sigur, pentru un partid cu şanse tinzând spre zero de a-i livra lui Iohannis mutarea în plic pentru şefia executivului, contează exclusiv rolul de locomotivă electorală, fie ea şi cu aburi, necum diesel, ca-n vremurile de odinioară.

Poate nu întâmplător, cele mai susceptibile forţe politice să formeze viitorul cabinet cumpănesc ceva mai mult înainte de a-şi arunca premeriabilii în colţii inamicilor politici. Cel mai simplu ar fi trebuit să fie pentru liberali, care au, încă, protocolul fuziunii valabil, potrivit căruia viitorul şef de guvern ar trebui să fie Cătălin Predoiu. Numai că, sacrificat într-o bătălie cu final previzibil pentru primăria generală a capitalei, pierdută finalmente ruşinos, Predoiu şi-a făcut praf şi puţinul capital de iamgine pe care îl avea, aşa cum a şi recunoscut co-preşedintele PNL Alina Gorghiu, care a declarat public că eşecul lamentabil din 5 iunie nu-l mai califică pe fostul ministru al Justiţiei pentru ocuparea biroului numărul unu din palatul Victoria.

Drept urmare, liberalii au început să-l curteze tot mai abitir pe actualul ocupant al funcţiei, Dacian Cioloş, care deocamdată joacă rolul fetei mari care nu se lasă sedusă. Regula nescrisă a politicii spune că, dacă nu e ales preşedinte al statului, şeful partidului câştigător în alegeri este cel care trebuie să-şi asume formarea noului cabinet. Multe voci liberale şi nu numai spun că diferenţa semnificativă de carismă faţă de „buldogul" Blaga, ar trebui s-o califice pe Gorghiu drept prima femeie premier de după 1989. Numai că la fel de multe voci o dau tot pe Gorghiu viitor preşedinte unic al PNL, caz în care foştii PDL-işti ar avea nevoie de o compensaţie, tradusă printr-un fotoliu de prim-ministru pentru Blaga. Fostul premier Emil Boc nici măcar nu este luat în calcul, fiind complet nedigerabil pentru aripa vechilor liberali.

„Am mai spus şi o repet, desemnarea candidatului de prim-ministru e o chestiune internă a partidului. Sigur, domnul Cioloş e o persoană care s-a validat şi care poate fi avută în vedere pentru un asemenea mandat, dar pot exista şi alte soluţii, dar toate acestea vor fi analizate în interiorul partidului şi vă asigur că vom alegea soluţia cea mai bună pentru România", s-a limitat să declare preşedintele PNL Cluj, eurodeputatul Daniel Buda.

Trei sunt numele de posibili premieri vehiculate, în acest moment, în PSD: Vasile Dâncu, Liviu Dragnea şi Victor Ponta. Primului i-a fost pomenit în mod repetat numele pentru conducerea Executivului şi în perioada premergătoare desemnării lui Dacian Cioloş de către locatarul de la Cotroceni pentru formarea guvernului, numai că deocamdată, Dâncu dezminte asemenea scenarii susţinând că vrea să se retragă în faţa maşinii de scris.

Liviu Dragnea pare cel mai agreat de poporul PSD-ist, numai că el are mari probleme de imagine publică, având deja o condamnare definitivă la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul referendumului şi e pasibil de o a doua condamnare, fiind deja trimis în judecată pentru fapte de corupţie comise în vremea în care era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman şi şef al organizaţiei PSD din zonă.

O ameninţare similară pluteşte şi deasupra capului fostului premier, Ponta fiind, de asemenea, trimis în judecată pentru fapte de corupţie în celebrul dosar Şova. În plus, el nu se mai află în graţiile conducerii partidului, probe stând schimburile de replici acide cu Dragnea, dar mai cu seamă refuzul colegilor săi de a-i da pe mână cea de a treia funcţie în stat, cea de preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Noul şef al social-democraţilor clujeni, Horia Nasra, vine, însă cu o a patra propunere. „Toţi cei trei pomeniţi de dumneavostră ar fi foarte buni de prim-miniştri, fiecare are calităţile lui, sunt oameni cu exeprienţă. Personal m-aş bucura, dacă, pe lângă domnii Dâncu, Dragnea şi Ponta, ar fi luat în calcul şi fostul ministru al Culturii Ionuţ Vulpescu", a spus Nasra.

Liderul local al UDMR Cluj, Csoma Botond, e conştient că şansele Uniunii de a da viitorul premier sunt nule. Nu exclude soluţia Cioloş, dar spune că cel mai important este ca viitorul cabinet şi şeful său să beneficieze de o susţinere parlamentară solidă. „La varianta Cioloş nu m-am gândit. Cert este că trebuie un guvern politic, cu Cioloş sau fără Cioloş. Guvernul tehnocrat n-a prea dat rezultate, trebuie un premier cu o puternică susţinere politică", a afirmat Csoma.

Conform votului politic de la alegerile locale, ultimul partid care ar intra în parlament ar fi ALDE. Deşi are drept lideri naţionali un fost premier şi un fost ministru, co-preşedintele ALDE Cluj, deputatul Mircea Irimie evită să pronunţe numele vreunui premieriabil din partidul său. „Cu siguranţă, în parteneriatul pe care îl avem cu PSD se vor discuta toate funcţiile, de premier, de preşedinte al Senatului, de preşedinte al Camerei Deputaţilor, aşa că n-am cum şti eu, de aici, de la Cluj, ce se discută la Bucureşti. Personal, însă, nu cred în soluţia Cioloş. Am respect pentru domnul Cioloş, dar n-a format şi n-a condus un guvern performant. Nu există nici un domeniu fără sincope, nu există nicăieri performanţă. Când vor pleca, vor trebui să plece cu toţii", a spus Irimie.