Ce spun sondajele cu o lună înainte de alegeri. Cine ar putea prelua puterea

Un recent sondaj de opinie, realizat de Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde şi prezentat de Antena 3, arată că PSD ar obţine 38% la alegerile parlamentare iar PNL, 26%. Cele două mari partide ar fi urmate de USR, cu 12%, ALDE, cu 7%, UDMR, cu 5% şi PMP, cu 5%.

Institutul respectiv a prezentat comparativ şi datele din iunie, care relevă un uşor trend descendent pentru PSD (care avea atunci 40%) şi mai accentuat pentru PNL (atunci cu 30%). În creştere faţă de iunie par să fie ALDE (6% atunci faţă de 7% acum) dar mai ales USR (8% în iunie şi 12% în noiembrie). De remarcat că UDMR şi PMP şi-au păstrat acelaşi scor, de 5%.

Un alt sondaj realizat la sfârşitul lunii octombrie de către Institutul de Studii Sociale şi Politice (ISSPOL), releva faptul că la o prezenţă de 43% a cetăţenilor la vot, PSD ar fi votat de 54%, PNL, de 21%, urmate de USR - 10%, ALDE - 5%, UDMR - 3 % şi PMP - 3%.

Acelaşi sondaj indica însă un procent mare de nehotărâţi în rândul persoanelor chestionate, şi anume 41%, ceea ce, în cazul în care o parte dintre aceştia ar exprima o opţiune sau alta, rezultatele ar putea fi modificate substanţial. Este unanim recunoscut de specialişti că sondajele nu înseamnă predicţii asupra votului care va urma şi reprezintă doar o radiografie la un moment dat cu privire la intenţiile de vot.

Reamintim că la alegerile locale din iunie, votul politic pentru consiliile judeţene, considerat cel mai apropiat de un vot politic clasic într-un scrutin parlamentar, PSD a avut aproape 38%, PNL, aproape 32%, ALDE - 6,3%, UDMR - 5,3% şi PMP - 4,2%.

Atât rezultatele de la locale cât şi ultimele sondaje indică însă cu certitudine că e aproape imposibil ca un partid să realizeze singur majoritatea, chiar şi după redistribuirea voturilor celor care nu vor atinge pragul electoral. Acest lucru îi dă preşedintelui posibilitatea să desemneze drept premier, după consultarea partidelor, pe oricine va putea să realizeze o majoritate parlamentară.

La prima vedere, cele două alianţe care s-ar putea face pentru guvernare ar fi cele dintre PSD şi ALDE, respectiv PNL şi USR, având, pentru a nu ştiu câta oară, UDMR-ul arbitru, şi eventual PMP. Dacă intenţiile de vot relevate de sondajul Avangarde ar fi confirmate şi de alegerile propriu-zise, PSD şi ALDE ar avea împreună 45% iar PNL şi USR ar avea împreună 38%.

Într-o asemenea situaţie, ar fi două sau chiar trei scenarii de luat în calcul. Unul ar fi cel în care UDMR-ul s-ar duce lângă PSD şi ALDE şi jocurile ar fi făcute în favoarea social-democraţilor. Într-un alt scenariu, UDMR s-ar putea duce alături de PNL şi USR, dar, la cât sunt de pragmatici liderii maghiari, e clar că acest lucru s-ar întâmpla doar dacă noua construcţie ar reuşi să adune 50 plus 1 din numărul de mandate.

Acest lucru ar fi posibil dacă PNL ar scoate un scor mai bun, obligatoriu peste 30%, dacă USR va repeta figura frumoasă de la Bucureşti din iunie la nivel naţional şi dacă un viitor Guvern Cioloş ar mai primi sprijin şi din partea unui alt partid mic, PMP, în eventualitatea trecerii pragului.

Al treilea scenariu ar putea fi următorul: un guvern mamut format de PNL şi PSD cu premier Dacian Cioloş, dar pare puţin probabil după tensiunile din ultima vreme dintre cele două partide dar şi după eşecul guvernului PDL-PSD din 2008-2009.

Un rol important în ecuaţia viitoarei puteri din România va avea cu siguranţă preşedintele Iohannis, care prin desemnarea unui premier sau altul, îi poate face pe unii politicieni să-şi schimbe opţiunile. Avem aici celebrul exemplu din 2004 al lui Traian Băsescu, care a convins „soluţia imorală" PUR a lui Dan Voiculescu să plece de lângă PSD şi să susţină Guvernul Tăriceanu al Alianţei DA.

Principalele forţe care aspiră să guverneze după 11 decembrie, PNL şi PSD, încearcă şi ele să-şi joace cât mai bine cărţile în zilele care au mai rămas până la vot. PNL încearcă să profite cât mai mult de imaginea bună pe care o are Dacian Cioloş, care potrivit sondajului ISSPOL, amintit mai sus, este personalitatea politică în care românii au cea mai mare încredere, cu un punctaj de 5,23%, pe o scală de la 1 la 10.

De cealaltă parte, în faţa anunţului lui Iohannis că nu va desemna premier dintre persoane condamnate sau cercetate penal, PSD-ul are totuşi o pâine bună de mâncat cu creşterea salariilor medicilor şi profesorilor şi încearcă să îşi conserve scorul bun din sondaje şi să îi găsească un înlocuitor lui Dragnea, împingând spre Palatul Victoria un tehnocrato-politician, gen Eugen Teodorovici.