Ce spune Emil Boc despre cele trei proiecte referitoare la autonomia Ţinutului Secuiesc, iniţiate de UDMR

Senatul a respins, în calitate de for legislativ decizional, cele trei proiecte elaborate de doi deputați UDMR, care vizau autonomia Ţinutului Secuiesc.

Propunerile legislative, discutate într-o ședință hibridă a plenului, fizic și online, au fost respinse în ciuda unei anumite susțineri în favoarea acestora.

Printre proiectele respinse s-au numărat unul privind statutul de autonomie a ţinutului secuiesc, propunând constituirea unei regiuni autonome din județele Covasna, Harghita și o parte a județului Mureș, și un alt proiect care viza autonomia culturală a comunității maghiare din România.

Aceste propuneri urmăreau stabilirea unui cadru juridic pentru structurile minorităților naționale autohtone și instituirea competențelor și atribuțiilor necesare pentru desfășurarea activităților în interesul comunităților naționale.

Al treilea proiect, „Lege cadru privind autonomia culturală a comunităților naționale”, propunea stabilirea bazei juridice pentru autonomia culturală a comunităților naționale și înființarea unor instituții specializate pentru gestionarea problemelor specifice identității naționale.

Acest proiect legislativ a înregistrat, de asemenea, un număr mare de voturi pentru respingere din partea senatorilor.

Ce spune Emil Boc despre proiectele inițiate de UDMR

Emil Boc a accentuat importanța descentralizării administrative ca metodă de a oferi autorităților locale un cadru mai robust pentru a aborda nevoile și provocările comunităților.

„Articolul 1 din Constituție este mai clar ca orice alt lucru din lumea asta, care spune că România este stat național, suveran, independent, unitar și indivizibil.

Descentralizarea administrativă care înseamnă șansa autorităților locale de a av ea posibilități mai mari de a rezolva problemele comunității și cu resurse financiare și cu prerogative legale.

Da, că avem nevoie de o reorganizare teritorială, asta e cu totul altceva.

De aceea avem structuri care nu-și mai fac datoria, pentru că s-au creat în decursul ultimilor 60 de ani, de la ultima reformă administrativă din 68, s-au creat niște legături care au și continuat, între oameni care se cunosc, între politicieni și oameni de afaceri și instituții, care ar trebui sparte, pur și simplu, dezrădăcinate și create noi structuri care să pornească de la zero pe baze europene, noi, moderne.

În primul rând gândiți-vă că avem 1000 de comune care nu pot să-și plătească din ceea ce adună ca venituri, plata curentului și a întreținerii personalului pe care îl au.

Evident că acolo trebuie făcute comasări, categoric, de unități administrativ-teritoriale, astfel încât să poți avea o pârghie care să asigure un minim standard de viață, în materie de sănătate, infrastructură, învățământ.

Evident că nu se va face peste noapte asta, nu se va face anul viitor.”, declară edilul Emil Boc despre această situație.