Ceartă pe retrocedarea arhivelor către biserici

Giurgiu nu este de acord cu revenirea la sistemul de dinainte de instalarea comunismului, potrivit căruia documentelor de arhivă erau păstrate de către biserici.

"Nu sunt de acord ca arhivele să treacă în patrimoniul bisericilor. Înainte au stat acolo pentru că nu existau Arhivele Naţionale, acum există", a afirmat Giurgiu. În opinia sa, împrăştierea arhivelor naţionale între biserici ar ridica probleme majore istoricilor, cercetătorilor sau oricărei persoane care ar vrea să le studieze. Dar Giurgiu mai are un argument. "De exemplu, dacă aveam arhivele imobiliare la Cluj, nu la Budapesta, cu siguranţă n-ar fi pus mâna pe tot centrul Clujului tot felul de biserici şi fundaţii maghiare. Cu siguranţă, în documentele originale s-ar fi văzut că n-au avut în proprietate, ci doar în folosinţă acele clădiri", a afirmat Giurgiu.

Liderul grupului UDMR din Camera Deputaţilor (iniţiatori ai amendamentului), Mate Andras Levente, îi reproşează lui Giurgiu că vorbeşte despre un proiect de lege pe care nu l-a citit. "Colegul meu, domnul deputat independent Mircia Giurgiu, se pare că n-a citit amendamentul nostru, pentru că acolo se spune că vor primi înapoi arhivele doar bisericile care au posibilitatea de a arhiva documente în condiţiile tehnice impuse de lege. Pe de altă parte, nu cred că i-ar conveni domnului Giurgiu să i se confişte maşina ca să se dea cu ea Arhivele Naţionale. Practic, se retrocedează ceea ce s-a confiscat de la biserici", a explicat Mate. El susţine că schimbarea deţinătorului arhivelor nu va îngreuna accesul la ele. "Bisericile vor fi obligate să asigure accesul neîngrădit la documente şi să ofere copii după acestea, la cerere", a spus Mate.