Cine preia interimatul şi care sunt atribuţiile, după plecarea lui Iohannis

După plecarea lui Klaus Iohannis de la Cotroceni, preşedinţia interimară va fi asigurată, conform Constituţiei, în ordine, de către preşedintele Senatului sau de cel al Camerei Dpeutaţilor.

Candidatul comun al coaliţiei la alegerile prezidenţiale, Crin Antonescu, a afirmat duminică seara, la TVR Info, că presupune că întâlnirea convocată de Iohannis la Cotroceni cu liderii coaliţiei ar putea avea, ca variantă, posibilitatea ca acesta să îşi anunţe demisia din funcţia de preşedinte, scrie Mediafax.

Deşi Iohannis a anunţat încă din luna decembrie că nu va pleca din funcţia de preşedinte pentru că „aşa spune Constituţia”, în ultimele zile s-a vehiculat varianta unei demisii.

Constituţia României menţionează că în cazul în care funcţia de preşedinte devine vacantă – fie prin demisie, deces sau demitere –, interimatul este asigurat, conform art. 98, alin. 1, de preşedintele Senatului sau de cel al Camerei Deputaţilor.

În acest scenariu, preşedintele interimar al ţării ar deveni Ilie Bolojan, care în prezent este preşedintele Senatului.

Din momentul în care funcţia de Preşedinte devine vacantă, Constituţia spune, la art. 97, că Executivul trebuie să organizeze alegeri pentru noul preşedinte în termen de 3 luni.

Până la alegerea unui nou şef de stat, preşedintele interimar preia atribuţiile constituţionale ale preşedintelui. Printre acestea, preşedintele care asigură interimatul reprezintă statul român pe plan intern şi internaţional, promulgă legi şi poate cere reexaminarea acestora, poate sesiza Curtea Constituţională în legătură cu constituţionalitatea legilor, poate numi şi revoca miniştri, la propunerea prim-ministrului şi îndeplineşte funcţia de comandant suprem al forţelor armate.

Cu toate acestea, preşedintele interimar NU poate să dizolve Parlamentul, nu poate iniţia un referendum şi nu poate numi un alt prim-ministru.