Cine va conduce Transilvania de Nord după regionalizare

În laboratoarele USL se pregăteşte modalitatea de alegere a viitorilor guvernatori, pe baza unui vot al aleşilor locali. ZIUA de CLUJ vă prezintă o proiecţie a votului în Regiunea de Nord Vest.

USL pregăteşte până la finele acetui an alegerile pentru conducerile noilor structuri regionale ce vor funcţiona în România, susţin sursele ZIUA de CLUJ. Conform acestora, viitorii guvernatori - sau orice altă denumire vor avea şefii viitoarelor regiuni - vor fi desemnaţi prin votul aleşilor locali, aşa cum au rezultat în urma scrutinului din iunie 2012. Abia după expirarea unui prim mandat se va proceda la alegerea guvernatorilor regionali prin vot direct. Cei ce lucrează la acest proiect legislativ justifică procedura prin două argumente: necesitatea organizării regionale până la intrarea în viitorul execiţiu bugetar al Uniunii Europene (2014) şi destul de improbabila modificare a Constituţiei până la finele acestui an pentru a se consfinţi regiunea drept unitate administrativ teritorială. Pentru eventualele alegeri regionale de la finele acestui an, USL ia în calcul păstrarea actualelor regiuni de dezvoltare economică - statuate în 2004 - care ar putea deveni opt judeţe-mamut.

Care este planul USL pentru alegerile regionale? Una dintre variantele pregătite de echipa ministrului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, vicepremierul Liviu Dragnea, prevede alegerea viitorilor guvernatori de trei categorii de aleşi locali: primarii tuturor localităţilor dintr-o regiune, toţi consilierii judeţeni şi preşedinţii consiliilor judeţene. Votul acestora nu va fi, însă, egal. Conform surselor noastre, una dintre cele mai vehiculate idei este cea a atribuirii fiecărui primar - idiferent că este de municipiu, oraş ori comună - a cîte unui vot pentru desemnarea guvernatorului, fiecărui consilier judeţean - cîte două voturi, iar fiecărui preşedinte de consiliu judeţean - câte 10 voturi. Aceşti coeficienţi de multiplicare a votului în funcţie de statutul alesului local ar fi, conform surselor ZIUA de CLUJ, dat de importanţa unor categorii de aleşi în viitoarea construcţie, adică un fel de vot cenzitar, dar în care nu contează contribuţia la stat - cum era în seculul XIX - ci poziţia în cadrul ierarhiei administrative. Liderii USL au dat asigurări că ar fi vorba de această modalitate de alegere doar pentru primul mandat, apoi, după ce se va fi modificat Constituţia urmând să se treacă la votul universal pentru desemnarea guvernatorilor.

Cum ar arăta voturile în Regiunea de Nord Vest, în care Clujul ar urma să fie capitală? Dacă ideea USL ar deveni modus operandi pentru alegerile din toamnă, situaţia în Regiunea Nord Vest s-ar prezenta astfel:

Transilvania de Nord: 6 judeţe - Bihor, Bistriţa Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj - 42 de oraşe, 398 de comune. Aşadar, 6 preşedinţi de consilii judeţene, 446 de primari şi 196 de consilieri judeţeni. (Datele folosite sunt rezultatele oficiale ale Bisoului Electoral Centralş pentru alegerile locale din 2012 pentru fiecare judeţ în parte.)

La nivelul Regiunii de Nord Vest cei şase preşedinţi de consilii judeţene sunt toţi de la USL.

Cei 196 de consilieri judeţeni din judeţele componente ale regiunii au următoarea distribuţie:

PDL - 52 consilieri judeţeni
PPDD - 15 consilieri judeţeni
UDMR - 33 consilieri judeţeni
USL - 96 consilieri judeţeni.

În ceea ce priveşte cele 446 de primării de municipii, oraşe şi comune şi judeţele regiunii, acestea sunt distribuite astfel:

ACD - 3 primari
PC - 2 primari
PDL - 113 primari
PNL - 49 primari
PPDD - 6 primari
PSD - 45 primari
UDMR - 66 primari
USL - 140 primari
Uniunea pentru Maramureş - 1 primar
FDGR - 7 primari
PCM - 1 primar
UNPR - 1 primar
Independenţi - 12 primari

NOTĂ 1: La alegerile locale de anul trecut, mulţi primari nu au candidat sub sigla USL ci a formaţiunilor componente ale Uniunii. La votul final pentru simularea noastră, votul lor va merge spre candidatul USL, dacă presupunem că această uniune nu se va destrăma până la momentul votului pentru guvernatori. Calculul este unul ideal, care nu poate lua în vedere şi posibile viitoare „trădări" ori alte modalităţi de distorsiune a procesului electoral.

Cum se calculează, în conti-nuare, votul final? Dacă va rămâne ideea multi-plăcării votului, vom avea, aşadar:

pentru un primar - 1 vot
pentru un consilier judeţean - 2 voturi
pentru preşedinte de consiliu judeţean - 10 voturi.

Aplicând această multiplicare peste datele din regiune obţinem, pe baza formulei NR. VOTURI pt. formaţiune = nr. primari ai formaţiunii + 2 X (nr. consilieri judeţeni ai formaţiunii) + 10 X (nr. preşedinţi de consilii judeţene ai formaţiunii):

USL - 492 voturi
PDL - 218 voturi
PPDD - 36 voturi
UDMR - 136 de voturi
Independenţi - 12 voturi
FDGR - 7 voturi
PCM - 1 vot.

NOTĂ 2: La calculul final, la USL am adăugat toţi primarii ce provin din Uniune dar şi cei ce provin din partidele componente al Uniunii, dar nu au candidat sub sigla ei, iar la PDL am adăugat votul acordat pentru Uniunea pentru Maramureş, a cărei principală componentă era.

Aşadar, în cazul ideal, candidatul USL pentru postul de guvernator ar câştiga detaşat, chiar şi în cazul în care, să presupunem, toţi ceilalţi competirori ar susţine candidatul PDL, de pildă: 492 de voturi la 406. Şi în cazul în care nu se va ajunge la un acord cu coeficienţii de multiplicare al votului şi fiecare aleas ar avea doar un singur vor, candidatul USL ar primi 342 de voturi, iar restul nu ar strânge mai mult de 308 voturi. S-a folosit premisa conform căreia câştigătorul ar fi desemnat cu majoritate simplă.

Deocamdată, cele mai vehiculate nume pentru candidaturi pentru un post de guvernator al Transilvaniei de Nord ar fi Ioan Rus (PSD, fostul ministru al Administraţiei şi Internelor), Horea Uioreanu (PNL, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj) ori Ilie Bolojan (PNL, primarul Oradiei) din partea USL şi Alin Tişe, senator de Cluj, sau Ioan Oltean, deputat de Bistriţa-Năsăud, din partea PDL.

Bihor

34 consilieri judeţeni:
PDL - 7
PPDD - 2
UDMR - 7
USL - 18

101 primari
PC - 1
PDL - 23
PNL - 22
PPDD - 1
PSD - 12
UDMR - 24
USL - 18

preşedinte CJ
Cornel Popa
USL (PNL)

Bistriţa-Năsăud

30 consilieri judeţeni:
PDL - 13
PPDD - 2
UDMR - 0
USL - 15

62 primari
PDL - 26
PNL - 7
PPDD - 1
PSD - 11
UDMR - 1
USL - 16

preşedinte CJ
Radu Moldovan
USL (PSD)

Cluj

36 consilieri judeţeni:
PDL - 12
PPDD - 3
UDMR - 5
USL - 16

81 primari
ACD - 1
PC - 1
PDL - 26
PNL - 1
PSD - 5
UDMR - 8
USL - 33
USL-Cj - 3
indep. - 3

preşedinte CJ
Horea Uioreanu
USL (PNL)

Maramureş

34 consilieri judeţeni:
PDL - 9
PPDD - 3
UDMR - 2
USL - 20

76 primari
ACD - 2
PDL - 17
PNL - 15
PPDD - 1
PSD - 7
UNPR - 1
UN pt. MM - 1
USL - 25
indep. - 7

preşedinte CJ
Zamfir Ciceu
USL (PC)

Satu Mare

32 consilieri judeţeni:
PDL - 5
PPDD - 2
UDMR - 12
USL - 13

65 primari
Forum. dem. german - 7
PCM - 1
PDL - 9
PNL - 1
PPDD - 1
UDMR - 19
USL - 27

preşedinte CJ
Mihai Ştef
USL (PNL)

Sălaj

30 consilieri judeţeni:
PDL - 6
PPDD - 3
UDMR - 7
USL - 14

61 primari
PDL - 12
PNL - 3
PPDD - 2
PSD - 10
UDMR - 14
USL - 18
indep. - 2

preşedinte CJ
Tiberiu Marc
USL (PSD)