Cluj-Napoca, ultimul mare bastion liberal. Restul judeţului aparţine PSD
- Scris de Valentin Malaescu
- 10 Iun 2016, 12:46
- Politica
- Ascultă știrea
Liberalii au câştigat alegerile pentru consiliul judeţean aproape exclusiv datorită rezultatului foarte bun obţinut în capitala judeţului, unde prezenţa lui Emil Boc în competiţia pentru funcţia de primar a fost magnetul care a coagulat serios voturile în jurul PNL. Dacă scoatem voturile din Cluj-Napoca, în restul judeţului PSD a învins PNL cu o diferenţă de 247 de voturi (PSD - 32,69%, PNL - 32,53%).
Decisivă a fost, însă, ponderea de aproape 40% (39,79%) a voturilor valabil exprimate în Cluj-Napoca în totalul voturilor valabil exprimate în judeţ. Rezultatul votului pentru consiliul judeţean în Cluj-Napoca a fost: PNL - 46,74%, PSD - 16,88%, UDMR - 16,32%. Cu alte cuvinte, dacă în 2008 Emil Boc îl plimba de mână pe Alin Tişe prin oraş şi judeţ, ducându-l în fruntea judeţului prin transfer de notorietate, în 2016 se poate spune că, în cazul, previzibil, în care UDMR va face majoritate cu PNL şi nu cu PSD la consiliul judeţean, Alin Tişe va reveni în fruntea judeţului tot mulţumită naşului său, care i-a pus pe tavă voturile care au făcut diferenţa, ducând scorul final pentru consiliul judeţean la PNL - 38%, PSD - 26,61%.
Surprinzător pentru un partid de stânga, PSD a câştigat categoric în faţa liberalilor în mediul urban din judeţ (din nou, excludem voturile din Cluj-Napoca din calcul), strângând, la votul politic (pentru consiliul judeţean) în Turda, Câmpia Turzii, Dej, Gherla şi Huedin 34,1% din voturi, în vreme ce PNL a adunat abia 26,82%. La fel de surprinzător, partidul considerat de dreapta a obţinut un scor mai bun mediul rural, PNL - 35,38% faţă de PSD - 31,98%.
Dar şi mai clară apare victoria PSD în cazul funcţiilor de primar. E adevărat, PNL are patru primari în plus (37, faţă de 33 PSD), numai că, dacă analizăm distribuţia politică a noilor primari comparativ cu situaţia dinaintea alegerilor, vom vedea că social-democraţii au un plus de zece primari (au pierdut doi primari, dar au câştigat 12 noii primării), cele mai răsunătoare victorii fiind cele din Turda şi Gherla, în vreme ce liberalii au un pasiv tot de zece primari (au pierdut 14 primari şi au câştigat doar patru noi primării), pe lângă Turda şi Gherla, surprinzătoare au fost înfrângerile în alte două fief-uri celebre PNL, Beliş şi Mărişel. UDMR şi-a conservat toate primăriile deţinute până acum, fără să câştige vreuna în plus.
PNL are, însă un alt avantaj la votul politic, obţinând scoruri mai bune decât PSD în 45 de localităţi, social-democraţii având mai multe procente în restul de 36. În total, PNL a câştigat votul pentru consiliul judeţean în 39 de localităţi, PSD în 33, iar UDMR în 9.
Trecând la date statistice, prezenţa la vot în judeţ a fost de 45,74%, mult mai disciplinaţi fiind locuitorii din mediul rural, care s-au deplasat la urne în procent de 58,52%, faţă de 39,45% prezenţa la vot în mediul urban (42,65% prezenţă în mediul urban fără Cluj-Napoca). Fruntaşi la prezenţ la vot au fost cei din Valea Ierii (86,38%), Mănăstireni (85,5%) şi Recea-Cristur (84,27%). Cei mai neinteresaţi de alegeri au fost alegătorii din Floreşti (prezenţă 34,3%), cei din Cluj-Napoca (37,9%) şi cei din Turda (38,7%).
În privinţa votului politic, PNL a obţinut peste 50% din opţiunile electorale în 19 localităţi, având cele mai bune rezultate în Borşa (83,95%), Cîţcău (83,07%) şi Recea-Cristur (73,03%). Cele mai mici scoruri liberale s-au înregistrat în Sic (2,79%), Sâncraiu (3,84%) şi Sânmărtin (5,53%).
PSD a obţinut majoritatea voturilor în 15 localităţi, printre care şi municipiul Dej, având vârfurile în Sânmărtin (84,5%), Jichişu de Jos (65,59%) şi Cămăraşu (62,29%). Cele mai slabe scoruri ale PSD s-au înregistrat în Sic (1,92%), Sâncraiu (5,42%) şi Izvoru Crişului (6,91%).
Ultima formaţiune politică prezentă în viitorul deliberativ judeţean, UDMR a epăşit 50% din voturi în şapte localităţi, atingând vârful de potenţial în Sâncraiu (85,1%), Sic (75,48%) şi Suatu (59,18%). În nu mai puţin de 18 localităţi UDMR a obţinut procente subunitare, cele mai slabe rezultate avându-le în Ciucea (0,1%), Mărişel (0,31%) şi Rîşca (0,36%).
Trecând la primari, pe lângă cei trei care au obţinut 100% din voturi, fiind unici candidaţi, Gavril Mihuţ (PNL) din Chiuieşti, Poka Andrei (UDMR) din Sâncraiu şi Ioan Fârtan (PSD) din Sânmărtin, recordmenii dintre noii primari care au avut cuncurenţă sunt Călin Mureşan (PNL), recnformat primar în Cîţcău cu 93,49% din voturi, Mariana Secară (PNL), realeasă primăriţă în Borşa cu un scor de 90,63% şi Elena Mănăilă (PNL) din Tureni - 87,1%. Primarii aleşi cu cele mai puţine procente sunt Teodor Bucur (PNŢCD) din Cojocna - 24,76%, Cristian Matei (PSD) din Turda - 25,73% şi Gheorghe Iancu (PNL) din Căpuşu Mare - 33,77%.
23 de noi primari au fost aleşi cu mai puţin de 50% din voturi, ceea ce înseamnă că în mai mult de un sfert dintre localităţile judeţului, dacă s-ar fi revenit la legea de dinainte de 2012, am fi avut un tur doi de scrutin. Situaţi pe locul doi în cele 23 de localităţi, beneficiari ai unui ipotetic tur doi ar fi fost cinci candidaţi PNL, câte patru candidaţi de la PSD, ALDE şi PPUSL, trei candidaţi PMP, câte unul de la UDMR şi PPMT şi candidatul independent Andrei Suciu din Turda.
